În 177 de kilometri, între București și Râmnicu Vâlcea, am evitat trei controale de trafic rutier și am fentat trei radare. În mod normal, un camionagiu rămânea fără permis și loc de muncă. Bașca amenzile!
Există o situație când, atât bancherii, doctorii, profesorii universitari, cât și camionagiii, intelectuali sau oameni fără studii superioare vorbesc unii cu alții folosind un singur apelativ: „Colegu’”! Culmea e că nimeni nu se simte deranjat de lipsa pluralului de politețe. Se întâmplă de mii de ori, zilnic, în toată țara. Discuțiile au loc fără ca oamenii să se vadă între ei. Până nu de mult, folosirea stațiilor radio pe mașini era apanajul poliției, taximetriștilor și șoferilor de TIR-uri. Ultimii o folosesc ca să se ajute între ei. Află, de pildă, cum e traficul, ce șosele sunt bune, anunță dacă au vreo problemă tehnică și așteaptă ajutor de la „colegi” sau se îndrumă unii pe alții când nu știu drumul. Și, cel mai important pentru ei, anunță în eter unde sunt amplasate radarele Poliției și echipajele care verifică transportatorii rutieri. Dar, de când folosirea detectoarelor de radar a devenit ilegală, românul – inventiv din fire – a găsit soluția. Și-a pus pe bordul mașinii personale o stație radio și pe capotă o antenă. La revedere amenzi pentru viteză! „N-ai cum să mergi legal în România!” La șapte și zece dimineața, fix la intrarea pe A1, am pornit stația Midland, pe canalul 22. „Colegii, cum e drumu’ spre Pitești?”, se interesează Cristi „Pompieru”, șoferul Evenimentului zilei. E om cu experiență și din șoferie își câștigă pâinea. N-ar vrea să riște o amendă pentru viteză mare. Stația și-a luat-o cu 450 de lei de pe net și l-a mai costat 150 de lei antena. Da’, barem, știe că e asigurat. Internetul e plin de oferte. Găsești stații de la două-trei sute de lei, cele mai ieftine, de patru wați, până la o mie de lei – care “bat” zeci de kilometri în jur. „E un MCV de poliție la 14 și un control ISCTR la 24! Pe sensul spre Pitești”, cârîie difuzorul. „Ba’, nu! E la 40!”. O pauză scurtă și iar tușește difuzorul: „Bă, colegilor, hotărâți-vă! Ori e, ori, nu e!”. Cristi se amuză: „Mai intră poliția și îi zăpăcește p-ăștia!”. Într-adevăr, la km. 24 nu era nimic. Abia la 54 am văzut un MCV de poliție dotat cu radar, dar avertizarea venise din timp. Cristi „Pompieru’”, decretează: „N-ai cum să mergi legal în România!”. Jargon de camionagiu Repede, te familiarizezi cu jargonul „colegilor” de pe camioane. Afli că polițiștilor de pe motociclete li se spune „licurici”, celor civili „donatori de organe” și mașinilor care se plasează în spatele TIR-urilor și rulează la „aspirație”, „supozitoare”! Un fel de bau-bau al camionagiilor este ISCTR-ul. Adică Inspectoratul de Stat pentru Control în Transportul Rutier. Băieții de la ISCTR sunt coșmarul tiriștilor. Le verifică la sânge timpii de conducere și odihnă, documentele mărfii, atestatele, licențele, ITP-ul, tahograful și lă cântăresc mașina pe axe. Amenzile sunt uriașe și teoretic sunt plătite de patron, dar de cele mai multe ori aceștia le iau banii șoferilor pe care tot ei pun presiune! Când la control participă, ISCTR-ul, cei de la drumuri naționale – SDN și RAR-ul, formula este: „Capra cu trei iezi”. Și dacă polițiștii se bagă și ei în seamă se cheamă că e: „Toată nunta”! Toată lumea fentează pe toată lumea! Marian, șofer pe un DAF care transportă trei țevi agabaritice, e la odihnă, în parcarea benzinăriei OMV de la km. 50. Din spatele său se ițește capul unei fătuce, semn că plictiseala e mare la drum lung... „E bună stația, că tre’ să respecți programul impus de șef și afli ce probleme ai în față! Drumurile sunt foarte proaste”, explică tiristul. Are pe mașină o stație Avanti foarte puternică. „Bate până la Drajna!”, e mândru Marian. În parcarea MOL-ului de la km. 80, Dorin se pregătește să plece cu camionul său încărcat ochi cu tuburi de oxigen. „Te ajută noaptea, iarna pe zăpadă... Afli starea drumurilor și la radare!”. Zice că are 22 de ani de șoferie și habar n-ar câte radare a fentat! La ieșirea de pe centura Piteștiului, la Bascov, tiristul Norocel care aduce făină tocmai de la Basarabi, județul Constanța, tocmai a terminat să mănânce. Și el laudă avantajele stației: „Mai scapi de ăștia de la ISCTR că, de vor, îți găsesc ei ceva. Te rupe cu amenzile... A luat un coleg 300 de milioane că a depășit cu două minute timpul de condus!”. Lângă el, într-un Opel Corsa cu o antenă uriașă pe capotă, se odihnește Robert și el șofer profesionist, dar transferat de pe camion pe mașină mică. E mult mai detașat. N-are treabă cu “Bau-bau”-ul camionagiilor. Doar cu poliția rutieră are el ce are: „N-aș folosi stația dacă poliția n-ar sta la pândă în boscheți, cu mașini neinscripționate! Stația asta m-a ferit de câteva accidente și de sute de radare!”. Frustrarea polițiștilor și satisfacția șoferilor La Valea Ursului, fix lângă școala de fotbal Nicolae Dobrin, Stroe Eminescu, șofer de TIR din ’87, este și el mândru de stația sa: „M-a ferit de multe nenorociri și amenzi. Cu cât mai multe stații pe mașini, cu atât mai bine!”. Două sute de metri mai în colo un echipaj de la ISCTR se uită câș la apartul de fotografiat. Oamenii sunt la „vânătoare”, dar n-au prins mai nimic. „Colegii” s-au anunțat între ei și au tras pe dreapta. La fel, un radar amplasat pe un Logan al Poliției, amplasat strategic după un maldăr de cherestea, n-are nici el obiectul muncii. Toată lumea șofează cu viteză legală. Un agent șef principal de la Poliția Rutieră Argeș are un ghimpe mare pe stațiile camionagiilor. Nu-și mai face omul planul la amenzi. „Ne încurcă foarte mult. Ele ar trebui să aibă ca efect schimbul de informații..., sa afle dacă sunt blocaje în trafic, restricții... Nu le consider eficiente la turisme! Conducătorii auto care-și pun stații pe mașini o fac doar pentru evitarea radarelor noastre! E un aspect negativ. Ar trebui interzisă montarea lor pe turisme, ca în alte țări!”. La întrebarea care sunt acele țări, polițistul dă din umeri: „Nu știu, acuma!”. Noi, în 177 de kilometri, câți sunt între Capitală și Rm. Vîlcea am știut de trei controaleale ISCTR și am fentat două radare. 4.000 de lei amendă că n-a dormit la timp! Singurul control soldat cu o „victimă”, pe tot drumul de la București la Vâlcea, a fost cel al băieților de la ISCTR Vâlcea care l-au ars pe un ghinionist care nu fusese atent la evertizările din eter cu 4.000 de lei pentru că nu respectase timpul de conducere. Practic, omul condusese fără să se mai odihnească 45 de minute după patru ore și jumătate de șofat. Marius Sterie, inspectorul de trafic vâlcean e ușor cinic: „Asta-i legea... Data viitoare să-o respecte!”. Șoferul, un puști de vreo 25 de ani e distrus. Amenda e de vreo trei ori salariul său... „Dă-i bă <<tromboane>> tu-i mama mă-si lu’ bulgaru’ ăla de merge așa încet!” Tirist român în trafic pe Dealul Negru, între Pitești și Vâlcea „Colegii, vedeți că lângă stadionu’ lu’ Dobrin, la Valea Ursului e control de la ISCTR și radar!” Un „coleg” de trafic camionagiu „Stațiile de pe turisme sunt montate doar pentru evitarea aparatelor radar din dotarea Poliției” Agent șef principal Neacșu, de la Poliția Rutieră Argeș
Recomandările noastre
