La jumătatea lui octombrie 1941, trupele germane se apropiau rapid de Moscova. Orașele din jurul capitalei cădeau unul câte unul. Nemții putea intra în Moscova în orice moment.

Pe 15 octombrie 1941, Stalin – cunoscut pentru obiceiul său de a se trezi târziu și a munci până noaptea – a organizat o ședință a Potitburo la ora 9 dimineața.

Membrii Biroului Politic au primit ordinul de evacuare a orașului chiar în acea seară.

Destinația era orașul Kuibîșev (astăzi, Samara), scrie Russia Beyond. Situat la 1.100 de kilometri sud-est de Moscova, Kuibîșev era o alegere firească pentru rolul de nouă capitală, din mai multe motive.

Relativa proximitate de Moscova facilita evacuarea. Organele de stat, uzinele și instituțiile administrative vitale nu ar fi avut nevoie de mult timp pentru a-și relua activitatea.

Kuibîșev era și relativ bine protejat de numeroasele trupe staționate, deoarece aici funcționa cartierul general al districtului militar Volga.

Orașul era cunoscut și drept centrul industrial al URSS, adăpostind uzine, aeroporturi și un nod feroviar vital.

Rezoluția secretă În dimineața de 15 octombrie 1941, Comitetul de Apărare sovietic, condus de Stalin, aprobă rezoluția secretă nr. 801. Ea impunea ca statul major general, comisariatul popular al apărării, corpul diplomatic, prezidiul Sovietului Suprem, și consiliul comisarilor poporului al URSS urmau să fie toate transferate la Kuibîșev, cu aplicare imediată.

Stalin, care trebuia el însuși să părăsească Moscova, a mai întârziat o zi. Alături el au rămas și colaboratorii apropiați: Beria, Mikoian și Kosîghin.

Șeful NKVD, Lavrenti Beria, a primit ordin să supervizeze minarea și distrugerea uzinelor, depozitelor și infrastructurii vitale – inclusiv metroul din Moscova – care erau imposibil de evacuat în timp util spre noua capitală.

Planul de aruncare în aer a infrastructurii vitale transmitea un semnal clar moscoviților speriați: Stalin și ceilalți conducători sovietici se pregăteau să abandoneze Moscova, lăsând milioane de oameni la cheremul germanilor.

Zvonurile despre evacuarea capitalei s-au răspândit cu viteza fulgerului, în ciuda secretului care ar fi trebuit să învăluie rezoluția.

Când, pentru prima oară în istoria sa, metroul nu a fost deschis în dimineața de 16 octombrie 1941, deoarece se pregătea aruncarea sa în aer, au început să circule zvonuri că Moscova este pe cale să cadă în mâinile germanilor.

Așa s-a declanșat panica…

Citiți continuarea în Evenimentul Istoric.