Azi-noapte, în jurul orelor 12.30, s-a produs un cutremur puternic în zona de nord-vest a țării. Puternic pentru că, deși a avut 4,6-4,7 grade Richter conform unor surse de specialitate străine, cutremurul a fost de suprafață. Site-ul Institutului de Fizică a Pământului din România nu funcționa și nu a funcționat până când presa nu a anunțat oficialul.

A fost cutremur în Banat azi-noapte, simțit și în mare parte din Transilvania. Ce mi-a venit să scriu această opinie? Răspunsul e simplu dar de nedorit: stupoarea! Stupoarea unui om care aștepta informații de la un reprezentant competent al unei instituții a statului și care a asistat cum specialistul INFP (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, după noua denumire) îi spunea prezentatorului de la România TV că el nu știe că nu merge site-ul instituției, că n-are datele despre cutremur și că nu prea are ce comenta. L-a și certat, arțăgos, pe jurnalistul care vroia să obțină informații pentru a liniști populația din Arad, Sălaj, Oradea, Cluj, Alba, Timișoara, Târgu Mureș, acolo unde se simțise seismul puternic.

Jurnalistul de la RTV, prea informat pentru Mihai Diaconescu

Postul de televiziune ar trebui să reia declarația dată telefonic de cercetătorul Mihai Diaconescu de la INFP și apoi să-l sune pe fostul director Gheorghe Mărmureanu, un seismolog care niciodată nu s-a eschivat de a comunica românilor date suplimentare despre orice cutremur. Explicațiile profesorului Mărmureanu erau într-un limbaj simplu, ca să-l înțeleagă toți oamenii. Se va vedea diferența!

Reporterul de la RTV îi spunea lui Diaconescu că s-a simțit foarte tare cutremurul, că oamenii sunt panicați căci e o zonă atipică, că a fost un seism de suprafață după cum transmit site-urile de specialitate din străinătate. Iar specialistul nostru, care nu știa nici măcar că s-a produs cutremurul, i-a replicat ceva de genul „lăsați-mă cu zona atipică, cu cutremurul de suprafață”.

Explicația cercetătorului despre cutremurele din zona Aradului, dată anul trecut

Mihai Diaconescu a oferit o declarație anul trecut, când la sfârșitul lunii mai au avut loc o serie de cutremure în zona Aradului. O putea repeta și aseară din respect pentru românii care scriau într-o frenezie pe Facebook prin ce spaimă trecuseră și se întrebau dacă vor mai urma replici. „Cutremurele astea sunt efect al stresului care afectează Banatul românesc, care este de fapt partea estică a Bazinului Panonic, mișcarea convergentă și de rotație a microplăcii adriatice care exercită o presiune imensă asupra Bazinului Panonic, care este constituit din diverse blocuri litosferice, nu este o chestie unitară, fiecare acționând independent într-un fel. Este posibil ca această presiune să afecteze zona asta, care se pare că este mai sensibilă datorită prelungirii în fundamentul Bazinului Panonic din zonă a corpurilor vagmatice existente în Munții Zarandului din Munții Apuseni. Acestea pot fi afectate de-a lungul timpului de diverși factori fizico-chimici, care au dus la fisurarea și acum se pare că la ruperea unor bucăți din el”, declara Mihai Diaconescu la sfârșitul lunii mai 2023. „Se pare” că s-a înțeles că pericolul vine de la „corpurile vagmatice”?

Cristian Terheș a fost primul care a anunțat public cutremurul de la miezul nopții

Cristian Terheș a scris imediat pe pagina lui de Facebook că, fiind la Zalău, într-un apartament de bloc, a simțit puternic seismul de la miezul nopții. A vrut să afle de la ceilalți locuitori din zonă unde și cum au simțit cutremurul, fiindcă site-ul INFP nu funcționa. Mesajele au început să curgă. La ora două din noapte avea peste 700 de comentarii pe pagina sa. Conform celor scrise, seismul s-a simțit în mai multe comune din Arad („mult mai puternic decât altădată”), în Huedin, pe Valea Jiului („A fost și la Vulcan, un tremur ușor”), lângă Brad, județul Hunedoara, la Dej, la Cluj, Timișoara, Salonta din județul Bihor, la Gherla, localitatea Unirea din județul Alba, Remetea, „La Vărădia de Mureș s-a simțit foarte tare”....

Ura, presa a făcut ca site-ul să funcționeze!!!

Datele externe, postate în online, au fost așa: Cutremurul a avut 4,5 grade R și s-a produs la 35 de km adâncime, la ora 23.46. Epicentrul a fost la Făget, județul Arad. Apoi, Cristian Terheș a găsit ultima actualizare a datelor care indicau că epicentrul a fost la Țela și a avut 4,7 grade, iar adâncimea a fost de 5 km, nu de 35. Începuse să funcționeze site-ul instituției aflată în coordonarea Ministerului Cercetarii, Inovării și Digitalizării după sesizarea venită de la presă! Sunt convinsă că, la ora la care acest articol va apărea pe site-ul evz.ro, cercetătorul Mihai Diaconescu s-a pus la punct cu tot ce a însemnat cutremurul din noaptea de 10 august. Și poate că va considera ca, din respect instituțional, să revină cu explicații la postul tv pentru românii care sunt îngrijorați că va urma un val de replici ca anul trecut.

Închei cu câteva comentarii scrise pe pagina oficială a Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, după ce, în jur de ora 1.00, site-ul a început să funcționeze. „Cat o costa sa va cumparati si voi niste servere, sa reziste atunci cand 2 mil de oameni cauta date, in acelasi timp?! Daca nu exista asa ceva, sa ne lasam de digitalizare atunci!”

„Vine replica până când publică INFP raportul... "DIGITALIZARE" ?!?”

„Partea buna e ca nu am primit dupa cutremur alerta pe mobil pentru furtuna si grindina. Duamne ajuta-i pe rumâni, ca singuri nu-s capabili!”