Sindromul post-COVID afectează pacienții care au avut forme ușoare. „Este surprinzător.” Care este explicația medicilor

COVID-19. Sursa: Akesin | Dreamstime.com

Mai multe studii au arătat că sindromul post-COVID îi afectează pe pacienții care au avut forme ușoare, inclusiv pe cei tineri. Aceștia se confruntă cu tuse, oboseală la efort sau infecţii respiratorii repetate.

Studiile au arătat că sindromul post-COVID îi afectează pe cei care au avut forme ușoare. Managerul Institutului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, a declarat că pacienţii care nu au avut nevoie de spitalizare se întorc la doctor și se confruntă cu tuse, oboseală la efort, infecţii respiratorii repetate.

„Este surprinzător modul în care sindromul post-COVID îşi face simţită prezenţa la pacienţii care au avut forme uşoare de COVID. Mă refer aici la persoane tinere, persoane care nu au necesitat tratament antiviral sau internare în spital în timpul perioadei de boală, dar care la o perioadă de trei luni, şase luni se prezintă la medicul pneumolog acuzând o simptomatologie nu neapărat brutală, ci supărătoare: tuse, oboseală la efort, infecţii respiratorii repetate. (...) Sunt destul de frecvente (cazurile - n.red.). Aş spune că jumătate din pacienţii care se prezintă pentru evaluare post-COVID au acest tip de afectare”, a afirmat, miercuri, medicul.

Specialista a mai declarat că afectarea pulmonară a acestor pacienţi este asemănătoare cu a fumătorilor și că nu există o explicație, mai ales că ei nu au întâmpinat probleme atunci când au fost infectați cu virusul COVID-19.

PSD agită iarăși abandonarea guvernării, Reacția lui Bolojan. Update

Victor Ponta, o NOUĂ POZĂ cu Donald Trump. Diversiunea lansată de Realitatea TV, demontată magistral de fostul premier

sursă: flickr.com

Sindromul post-COVID la pacienți

„Examinarea pe care o facem în laboratoarele funcţionale evidenţiază o modificare o funcţiei pulmonare care se produce la nivelul săculeţilor de aer, la nivelul alveolelor, probabil prin mecanism imun specific infecţiei SARS-CoV-2. Pentru a înţelege lucrurile, aş compara cu persoanele care fumează. Pentru că aceeaşi afectare la nivelul săculeţilor o găsim la pacienţii care au mai mult de 20 de ani de fumat. Surprinzătoare pentru mine, cel puţin, şi surprinzătoare în condiţiile în care am avut pacienţi care nu au avut un singur episod de infecţie, ci mai multe episoade, este adevărat, toate uşoare, dar la care funcţia pulmonară la acest nivel este important afectată”, a explicat managerul.

Medicul a precizat că starea lor se îmbunătățește, dar că este o boală despre care nu au foarte multe informații. „O mare parte recuperează funcţia pulmonară, dar nu complet. Simptomatologia se ameliorează, însă tratamentul pe care îl avem în acest moment disponibil este un tratament nespecific, pentru că este o boală nouă despre care ştim foarte puţine şi pe care o tratăm cu metodele pe care le avem până acum la dispoziţie. Adică, de multe ori, corticoterapie, kinetoterapie respiratorie, mai puţin terapie bronhodilatoare, pentru că sprayurile inhalatorii pe care le administrăm pacienţilor cu BPOC şi astm nu ajung la acest nivel pentru a produce efect”, a arătat Beatrice Mahler, potrivit Agerpress.