Pentru actorul George Motoi e o provocare să pună în scenă, la Galaţi, o integrală Sebastian.
George Motoi face şi regie de teatru la 73 de ani. Nu e primul actor cu asemenea tentaţii, cazul lui Horaţiu Mălăele este deja celebru. Actorul George Motoi a găsit deschidere pentru proiectele sale regizorale la Teatrul „Fani Tardini”, din Galaţi. La 100 de ani de la naşterea lui Mihail Sebastian, cunoscutul interpret al lui Lăpuşneanu şi-a propus să realizeze o integrală Sebastian, cu cele trei piese celebre: „Jocul de-a va can - ţa”, „Steaua fără nume” şi „Ultima oră”.
După ce a montat mai întâi „Steaua fără nume”, care se joacă la Galaţi de şase stagiuni cu casa închisă, spectacolul „Afacerea Protar“, după piesa „Ultima oră”, a lui Sebastian, a fost reprezentat vineri seară pe scena Teatrului „Fani Tardini”. Cea de-a treia piesă, „Jocul de-a vacanţa”, va fi pusă în scenă în stagiunea următoare. Pentru actorul George Motoi, care refuză să joace în telenovele, este cu adevărat o provocare să monteze la Galaţi o integrală Sebastian.
La Teatrul Naţional din Bu cureşti, unde joacă de 36 de ani, îl putem vedea în spectacolele „No iembrie” şi „Sâmbătă, duminică, luni”. Acum repetă pentru stagiunea din toam nă un rol în spectacolul lui Dan Tudor, „Casătorie nebună”, după Labiche.
George Motoi a absolvit Institutul de Teatru în 1958, la clasa Irinei Răchiţeanu. În 1967, la Cluj, a fost distribuit în spectacolul „Caligula”, de Albert Camus, în regia lui Vlad Mugur, rol care l-a consacrat. După ce l-a văzut în acest spectacol, Radu Beligan, director pe atunci al Naţionalului bucureştean, l-a invitat să joace pe prima scenă a ţării. Motoi s-a mutat la Naţionalul din Bucureşti în 1970, întrerupând la Cluj repetiţiile la „Hamlet”, în regia aceluiaşi Vlad Mugur. Faptul că nu l-a jucat pe Hamlet până la căpat, din cauza plecării regizorului în străinătate, este unul dintre marile sale regrete.
În regia Malvinei Urşianu, a jucat un rol de neuitat în filmul „Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu” (1979). „Lăpuşneanu este rolul cel mai important pe care l-am avut în cinematografie. Nu-i cu nimic mai prejos decât «Hamletul» lui Shakespeare sau decât «Caligula» lui Camus”, povesteşte actorul în cartea sa de eseuri „Sub masca actorului”.
Recomandările noastre
