Silviu Predoiu, despre noul cerc de influență din NATO. România nu a fost la masa discuțiilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Fostul șef al Serviciului de Informații Externe (SIE), generalul Silviu Predoiu, ridică o serie de întrebări privind poziția României în cadrul NATO, după reuniunea desfășurată marți, 3 noiembrie, la Cracovia, la care au participat reprezentanți ai Statelor Unite și ai unui grup restrâns de aliați europeni. Într-o postare publică, acesta atrage atenția asupra lipsei de transparență a consultărilor, a absenței României și a implicațiilor pe care le-ar putea avea negocierile bilaterale privind prezența militară americană.

Silviu Predoiu, despre reuniunea restrânsă a NATO. România nu s-a aflat printre participanți

Generalul Silviu Predoiu a analizat reuniunea Grupului Bergen, organizată la Cracovia, la care au participat reprezentanți ai Statelor Unite, Poloniei, Germaniei, Olandei, Norvegiei, Suediei, Finlandei și Danemarcei. Discuțiile au fost coordonate de Elbridge Colby, oficialul responsabil de politica de apărare a Pentagonului. Potrivit fostului șef al SIE, întâlnirea a vizat viitorul NATO, transferul unei părți mai mari din responsabilitățile apărării convenționale către statele europene și securitatea flancului estic.

Predoiu critică faptul că rezultatele consultărilor nu au fost prezentate public și că nu există informații clare despre eventualele decizii sau înțelegeri dintre participanți.

„Iar acum partea frumoasă: comunicat nu e, declarație finală nu e, decizii publice nu sunt. Nici purtătorul de cuvânt al guvernului polonez nu cunoștea «aranjamentele concrete»”, afirmă generalul.

Balcoanele închise fără autorizație, în centrul unei dispute privind impozitul pe locuință. Ce prevede legea și ce promite Guvernul

Punkiștii, văzuți de presa ceaușistă: punk-rockul nu este decît expresia pînă la care poate să decadă omul în climatul social și politic al lumii capitaliste

Fostul șef al SIE pune sub semnul întrebării și criteriile pe baza cărora au fost selectate statele participante. Acesta arată că explicațiile prezentate public fac referire la cheltuielile pentru apărare și la capacitatea aliaților europeni de a prelua responsabilități suplimentare de la Statele Unite. În acest context, Predoiu se întreabă de ce țări precum Marea Britanie, Franța și statele baltice nu au fost incluse în format, deși alocă resurse importante pentru apărare.

Ce rol ar putea avea Grupul Bergen în viitorul Alianței

Silviu Predoiu atrage atenția că reuniunile Grupului Bergen nu pot modifica obligațiile asumate de statele membre NATO și nici nu pot produce decizii oficiale în numele Alianței. În opinia sa, influența unui asemenea format ar putea apărea însă într-o etapă anterioară adoptării deciziilor, prin stabilirea priorităților și negocierea unor soluții între un număr limitat de aliați.

„Mai departe: oficial, criteriul de selecție a participanților ar fi banii: cheltuielile de apărare și respectarea angajamentelor asumate la Haga. Polonezii au mai adăugat două explicații: nivelul ridicat al cheltuielilor raportat la PIB și capacitatea de a prelua de la SUA o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea Europei. Bun. Atunci de ce nu stau la masă britanicii, francezii și balticii? Sunt printre aliații care investesc serios în apărare, dar, potrivit presei, n-au primit invitație. Lituania a oferit o explicație suplimentară: formatul ar privilegia statele care dispun de avioane de luptă și aeronave de realimentare în aer. Numai că, în acest caz, nu mai vorbim despre un criteriu transparent de selecție într-o alianță, ci despre regulile de admitere într-un club. Un club în care nu intri neapărat pentru că ai plătit cotizația, ci pentru că cineva a decis că ești suficient de util.

Atenție: Bergen Group nu modifică articolul 5 și nu poate lua decizii în numele NATO. Nici nu are nevoie. Influența unui asemenea format poate fi exercitată înaintea deciziilor oficiale, atunci când Washingtonul stabilește cu cine discută, ce priorități negociază și ce soluții pregătește pentru restul Alianței”, susține acesta.

Generalul aduce în discuție și participarea Danemarcei, în contextul relațiilor cu Statele Unite privind prezența militară americană în Groenlanda. El arată că nu există o confirmare oficială privind o eventuală legătură între cele două aspecte, dar consideră necesară clarificarea criteriilor care determină accesul statelor la asemenea consultări.

NATO / sursa foto: arhiva EVZ

România, absentă de la discuțiile privind securitatea flancului estic

Una dintre principalele probleme semnalate de Silviu Predoiu privește neparticiparea României la reuniunea de la Cracovia, în condițiile în care securitatea flancului estic reprezintă un subiect de interes direct pentru București. Fostul șef al SIE afirmă că nu a identificat informații publice privind eventuale demersuri ale autorităților române pentru a participa la consultări.

Acesta face însă distincția între lipsa informațiilor publice și inexistența unor asemenea inițiative.

„Și acum, ca să ajungem acasă, România nu se află pe lista participanților. Nu există nicio confirmare publică a unei invitații, dar nici vreo relatare că am fi fost refuzați. Și, oricât am căutat, nu am găsit informații publice că cineva de la Cotroceni, de la Palatul Victoria, de la Ministerul Apărării sau de la Ambasada României la Washington ar fi solicitat participarea. Absența informațiilor nu dovedește absența demersurilor. Dar nici nu ține loc de explicații”, afirmă Predoiu.

Generalul consideră că poziția geografică a României, apartenența la NATO și apropierea de războiul din Ucraina justifică interesul pentru participarea la discuțiile privind securitatea regională. În acest context, el solicită clarificări cu privire la eventualele inițiative diplomatice ale Bucureștiului și la modul în care interesele de securitate ale României sunt reprezentate în cadrul consultărilor dintre aliați.

„Și acum, ca să ajungem acasă, România nu se află pe lista participanților. Nu există nicio confirmare publică a unei invitații, dar nici vreo relatare că am fi fost refuzați. Și, oricât am căutat, nu am găsit informații publice că cineva de la Cotroceni, de la Palatul Victoria, de la Ministerul Apărării sau de la Ambasada României la Washington ar fi solicitat participarea. Absența informațiilor nu dovedește absența demersurilor. Dar nici nu ține loc de explicații.

Gândiți-vă o clipă. România este stat membru NATO la Marea Neagră, în imediata vecinătate a unui război care nu s-a încheiat. Securitatea flancului estic ne privește direct. Și totuși, nu știm dacă am încercat să participăm la o reuniune în care tocmai această securitate a fost discutată. Cine a negociat? Cine a încercat? Cine a ridicat telefonul? Iar dacă răspunsul este „nimeni”, cine își asumă responsabilitatea?”

Întrebări privind oferta României de a suporta costurile militarilor americani

Un alt subiect abordat de Silviu Predoiu este disponibilitatea exprimată de președintele României, în discuțiile cu Elbridge Colby, de a suporta integral cheltuielile aferente staționării militarilor americani pe teritoriul țării.

Fostul șef al SIE consideră că o asemenea ofertă trebuie explicată în raport cu garanțiile de securitate oferite deja prin apartenența la NATO. Predoiu nu contestă importanța strategică a prezenței militare americane, dar ridică problema beneficiilor suplimentare pe care România le-ar putea obține în schimbul asumării integrale a costurilor.

„Ce cumpărăm, de fapt, în plus? Garanțiile NATO nu mai sunt suficiente? Sau garanțiile americane au devenit ceva distinct, care trebuie negociat și finanțat separat de angajamentele asumate în cadrul Alianței?”, întreabă generalul.

Acesta arată că nu există informații clare dacă disponibilitatea financiară exprimată de București ar putea conduce la suplimentarea efectivelor americane, la stabilizarea prezenței acestora pe termen lung sau la asumarea unor noi angajamente de securitate. În opinia sa, autoritățile ar trebui să explice diferența dintre obligațiile care decurg din apărarea colectivă și eventualele înțelegeri bilaterale cu Washingtonul.

„Pentru că una este să investești în apărarea comună și cu totul alta să ajungi să negociezi bilateral ceea ce credeai că îți este deja garantat colectiv. Iar dacă prezența americană trebuie cumpărată prin asumarea integrală a costurilor, ar fi util să ni se explice unde se termină solidaritatea aliată și unde începe tranzacția”, afirmă fostul șef al SIE.

Silviu Predoiu cere clarificări privind rolul României în deciziile de securitate

În finalul postării, Silviu Predoiu susține că discuția depășește problema cheltuielilor militare și privește credibilitatea garanțiilor de securitate, precum și capacitatea României de a participa la consultările în care sunt stabilite prioritățile strategice. Generalul consideră că selectarea unui număr restrâns de aliați pentru discuțiile privind viitorul NATO ridică întrebări despre implicarea celorlalte state membre în procesul de pregătire a deciziilor.

„Când accesul la consultările strategice devine selectiv, iar prezența militară a principalului aliat începe să fie discutată tot mai mult în termeni de costuri și avantaje bilaterale, apare o întrebare pe care România nu își mai permite să o evite: suntem parte a mecanismului în care se construiesc deciziile privind securitatea noastră sau doar așteptăm să ni se comunice ce au hotărât alții?”, afirmă Silviu Predoiu.

Fostul șef al SIE încheie printr-un avertisment referitor la riscurile pe care le-ar presupune condiționarea garanțiilor de securitate de negocieri și avantaje bilaterale, într-un sistem construit pe principiul apărării colective.

„Pentru că, dacă garanția de securitate ajunge să depindă de bunăvoința celui care o oferă, nu mai vorbim doar despre apărare colectivă. Vorbim despre o relație în care unii stabilesc condițiile, iar ceilalți încearcă să rămână suficient de importanți pentru a fi protejați. Iar asta este în totală neregulă”, conchide Silviu Predoiu.