Europarlamentarul român Siegfried Mureșan, negociatorul șef al bugetului Uniunii Europene pe anul viitor, a explicat, într-un interviu acordat „Evenimentului zilei”, că România nu are capacitatea instituțională să estimeze corect necesarul de fonduri europene aflate la dispoziția țării

Interviul a fost realizat după ce plenul Parlamentului European a votat, miercurea trecută, raportul privind bugetul Uniunii Europene (UE) pe 2018, cu 414 voturi „pentru”, 163 „împotrivă” și 90 de abțineri.

- Evenimentul zilei: - Care va fi impactul pentru România al noului buget al UE pe 2018?

- Siegfried Mureșan: - Prima veste bună pentru România este că avem un plus de 25% pentru plăți din fonduri structurale și de coeziune în bugetul UE pe anul următor, comparat cu anul acesta, adică 47 miliarde euro, în plus față de cele 39,5 miliarde existente în bugetul UE pe 2017. Acest lucru e foarte important, fiindcă până acum România nu a absorbit fonduri europene decât într-o măsură foarte mică, din exercițiul 2014-2020. Nu am absorbit fiindcă nu am avut acele autorități de management necesare efectuării plăților acreditate. În aprilie, am avut doar 2 din 10 acreditate, iar în prezent le avem pe toate acreditate. Ca atare, plățile pot începe.

- Cum va fi pe viitor rata absorbției fondurilor UE?

- Guvernele României nu au reușit în ultimii ani, indiferent de culoarea lor politică, să facă o prognoză corectă a necesarului de fonduri europene. La începutul lui 2015, ultimul an pe care avem date finale, Guvernul a spus că vom absorbi 6,6 miliarde euro fonduri europene. Au absorbit 2,2 miliarde, asta în condițiile în care Polonia are o rată de precizie a prognozelor de 98%. Alte state reușesc. România trebuie să discute cu aceste state pentru a aplica și noi aceleași metode. E clar că este o problemă structurală la nivelul administrației publice. În urmă cu două săptămâni, eu am cerut Comisiei Europene ca începând cu viitorul exercițiu bugetar, din anul 2021, să introducă un sistem standardizat de efectuare a prognozelor și de transmitere a acestora la Comisie. Toate statele să facă prognozele pe baza aceleiași metodologii, pentru a ne asigura că acestea sunt mai precise.

- De ce s-a întâmplat asta în România?

- Ultima dată când am întrebat un ministru, răspunsul a fost «Nu știm să le facem. Le facem din pix».

- Cine a fost ministrul care a zis că le facem din pix? Rovana Plumb?

- Nu, am zis un ministru.

- Nu era cel pentru Fonduri Europene?

- Da, nu era neapărat cel pentru Fonduri.

- Dar din ce Guvern?

- Problema nu este a persoanei ministrului, ci este o problemă structurală a administrației. Aparatul din ministere nu are o metodologie pentru efectuarea acestor prognoze. De aceea eu le spun, pe moment discutați cu statele ale căror prognoze sunt mai bune. Iar pe termen lung, soluția este cei de la Comisia Europeană să transmită tuturor statelor membre o nouă metodologie, una unitară, pentru ca prognozele statelor membre să fie în așa fel încât să ne putem baza pe ele.

- Comisia Europeană ce v-a spus? E dispusă să implementeze o astfel de metodologie?

- N-am încă un răspuns, dar Comisia Europeană vede că rata de absorbție este mică. La sfârșitul exercițiului, fiind supus riscului de a pierde fonduri europene, dacă nu le-ai absorbit, vei arunca cu bani pe fereastră pe orice proiecte eligibile, chiar dacă acelea nu sunt cele mai bune proiecte. Ca atare nu vor fi neapărat finanțate cele mai bune proiecte. Acest lucru nu convine nici Comisiei Europene. Vor lua orice măsuri pe termen lung care să ducă la accelerarea și la îmbunătățirea absorbției, inclusiv aceastră prognoră unică. Repet, nu am încă un răspuns de la ei. De abia am lansat această idee. Procesul va dura, oricum nu e urgent, pentru că e începând cu 2021.