Sfântul Antipa de la Calapodești. Canonizat în România, Rusia și cinstit la Athos

Sfântul Antipa de la Calapodești este celebrat anual în ziua trecerii la Domnul, 10 ianuarie.  În timpul anilor pămânești, a viețuit la sfinte mânăstiri de la Muntele Athos, din Principatul Moldovei și din Rusia.

Sfântul Antipa de la Calapodești - treptele spre sfințenie

Sfântul Antipa a venit pe lume la Calapodești, prin 1816, în Principatul Moldovei. Astăzi, localitatea este în Comuna Dealu Morii, Județul Bacău.  Pe numele de mirean, s-a numit Alexandru Luchian, iar tatăl lui, Gheorghe era diaconul bisericii sătești. Mama sa, Elisabeta Atanasiu Luchian va alege călugăria, ca monahia Elisabeta, după moartea soțului ei,

Până la 20 de ani, Alexandru a lucrat ca ucenic și calfă la o legătorie de cărți, dorind să intre și el în monahism. Nu a reușit să intre la Mânăstirea Neamț. A intrat ca fratele Alimpie, la Schitul Brazi din Vrancea, sub ascultarea starețului Dimitrie. A stat la Brazi în anii 1836 și 1837,

Muntele Athos, treptele desăvârșirii. Numele Antipa și primele minuni

Monahul Alimpie a primit dezlegarea de a călători la Sfântul Munte Athos, nevoindu-se la Schitul Lacu, schit românesc de la Athos. Acolo, erau 80 călugări români. A petrecut la Lacu, 15 ani până în 1852, Ulterior, pentru că Mitropolitul Veniamin Costachi a donat Schitul Florești, Mânăstirii athonite Esfigmenu, Alimpie a fost trimis acolo până în 1856. A primit aici numele Antipa și a devenit călugăr schimnic și ascet. De remarcat că în cei 19 ani de călugărie la Athos, a ținut un post sever și a trăit într-0 stare de puternică asceză, în spiritul normelor athonite.

Călin Georgescu află pe 28 aprilie de la ÎCCJ dacă începe procesul pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale

Chatboții AI pun diagnostice greșite în peste 80% dintre cazurile medicale. Studiu

A urcat în ierarhia monahică, devenind ierodiacon. Au urmat patru ani de pustie, trăind ca eremit, devenind preot ieroschimonach pe socoteala Schitului Prodromu. Din timpul vieții, a dobândit darul viziunii și al lecuirii bolilor.

Sursa: doxologia.ro

Revenirea în Moldova. Strângerea de bani pentru Biserica Schitului Prodromu și plecarea în Imperiul Rus

În 1860, când renumele îi ajunsese până în Moldova natală, Antipa revine acasă. Starețul Nifon l-a trimis cu ascultarea de a aduna bani pentru Biserica Schitului Prodromu. S-a stabilit la metochul athonit Bucium, un schit de lângă Iași. Aici, a ajutat la mântuirea duhovnicească timp de trei ani, trimițând banii adunați la Prodromu.

A primit, în 1863, dezlegarea să plece spre Răsărit în Imperiul Rus, tot pentru a aduna fonduri. A mers mai întâi la Lavra Pecerska din Kiev, după care a ajuns la Moscova, de aici pornind spre Sankt Petersburg. Tot ce a adunat, a trimis la Prodromu. Și-a stabilit mânăstirea de metanie la Mânăstirea Varlaam, situată pe un mic grup de insule de pe Lacul Ladoga din Rusia, nu departe de actuala frontieră ruso-finlandeză, în noiembrie 1865.

Ultimii 17 ani ai nevoinței spre mântuire. Săvârșirea din viața pământească

Călugărul Antipa a ales Schitul Tuturor Sfinților de la Mânăstirea Sf.Varlaam,  pentru că aici era obște athonită, statornicită de ucenicii Sfântului Paisie Velicikovski (Sfântul Paisie de la Neamț, Sfântul Paisie cel Mare). Aici, monahul Pimen, cel mai important ucenic al său, i-a descris activitățile de râvnă creștină. A dobândit „rugăciunea inimii”, treapta superioară a desăvârșirii creștine a isihaștilor.  Nu se dădea înapoi de la mătăniile, postul aspru îndelungat, nevoințele de noapte, slujind cu râvnă Sfânta Liturghie. A avut darul vedeniilor și vindecării miraculoase. S-a săvârșit din viața pământească, trecând la Domnul pe 10 ianuarie 1882. A fost depus în gropnița Mânăstirii Varlaam.

Trecerea în rândul sfinților

Sfântul Antipa de la Calapodești a fost trecut în rândul sfinților de către călugării ruși de la Mânăstirea Sfântul Pantelimon de la Muntele Athos.  De fapt, scrieri despre Sfântul Antipa Athonitul au început să fie redactate de monahii ruși încă din 1883. A fost înscris pe 10 ianuarie, în Mineiul rusesc al lunii ianuarie, începând din 1906.  Sinaxarul Athonit din 1988, publicat la Thessaloniki în menționează de asemenea, ca sfânt. Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinților în  21 iunie 1992. Biserica Ortodoxă Rusă l-a canonizat la 19 iulie 2000.

Părți ale moaștelor Sfântului Antipa de la Calapodești se găsesc în România la Mânăstirea Calapodești, la Biserica Rusă din București (Strada Ion Ghica, esplanada Universității), Catedrala Arhiepiscopiei din Constanța, Mânăstirea Christiana din București.  În Moldova și Rusia, moaștele sale se găsesc la Mânăstirea Suruceni (Ialoveni, unde este mâna dreaptă), Mânăstirea Ciuflea din Chișinău și, evident, la Biserica Sfinților Serghie și Gherman din Mânăstirea Sf. Varlaam, mânăstirea Sfântului Antipa de la Calapodești.

Patriotul

Ucenicii, călugării și mirenii care l-au cunoscut pe Sfântul Antipa de la Calapodești au mărturisit din generție în generație că Sfântul s-a rugt îndelung pentru români și pentru partea României numită Moldova, acolo unde a primit lumina vieții pământești.