Sfânta Parascheva și prestigiul statalității românești

Sfânta Parascheva și prestigiul statalității românești. Sfânta Parascheva a intrat în mentalul colectiv, în poveștile populare, mai ales în Moldova.

Evident, vorbim de o cultură populară dar care are o direcționare din partea Bisericii. Semnificațiile aducerii moaștelor sale la Iași, ne scapă uneori, dacă este să ne raportăm la prezent. Dar dacă este să privim spre mijlocul secolului XVII, lucrurile se văd altfel!

Sfânta Parascheva - înainte de sfințenie

Sfânta Parascheva s-a născut în Tracia de Est, Imperiul Bizantin, la finele secolului al X-lea sau la începutul secolului al XI-lea. Se spune că a avut doar 25 de ani de viață pământească. De mică, auzind predica Evangheliei duminincale, și-a urmat calea: oferirea tuturor bunurilor către săraci și viața în pustie. Cuvintele care i-au schimbat viața au fost din Evanghelia după Marcu VIII 34: „Ori­ci­ne vo­ieș­te să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie”.

A urmat o viață în monahism, în obște, în zona natală și în actualul oraș turcesc Eregli, Herakleea, Metropola antică a anticei Callatis-Mangalia românească de azi. A mers apoi în pustia Iordanului. Aici, prin arătare sfântă i s-a vestit moartea pământească în pământul natal. S-a întors și s-a săvârșit din viață, primind coroana „cuvioșiei”.

Orașul cu climă mediteraneană din România. Căldura începe pe 8 aprilie

Spioni pentru Rusia, în Germania. Trei persoane arestate în Germania pentru sprijin acordat separatiștilor din Ucraina

Sfânta Parascheva - odiseea moaștelor sale

Sunt multe legende. Una spune că Sfânta a fost îngropată pe un țărm de Mare, numai că, la un moment dat, la mai multe secole,  fusese îngropat și un marinar mort. Sfânta s-ar fi arătat în vis unor creștini, cu rugămintea de a fi mutată de acolo, întrucât trupul marinarului era urât mirosoitor.În fapt, era voința divină  ca trupul Sfintei, plin de miresme și nestricat să fie luat și cinstit cu evlavie de credincioși. Așa se face că acești credincioși i-au dus trupul mai întâi la Vidin. iar după căderea Țaratelor de Vidin sau Veliko Târnovo (începutul secolului al XV-lea), credincioșii le-au mutat la Belgrad cu puțin peste un secol înainte ca Belgradul să fie cucerit de otomanii sultanului Suleyman Magnificul, sultan din 1520, în anul 1521.

Domnitorul Vasile Lupu se impune la Constantinopol! Ca și cum astăzi, Președintele Nicușor Dan s-ar impune la Bruxelles, Moscova sau Washington DC!

La 13 iunie 1641, moaștele Sfintei au fost aduse la Iași. Acolo, domnea un grec, vornicul Lupu, cel care își va lua numele împărătesc, Vasilios, fiind cunoscut ca Vasile Lupu. El a primit moaștele Sfintei de la Patriarhul Constantinopolului Partenie I. Le-a primit dintr-o rațiun strategică, geopolitică am zice,

Sursa foto: Ioana Ioana / Facebook

Se știe că otomanii au cucerit Constantinopolul la 29 mai 1453. Dominația otomană a făcut ca Patriarhia Constantinopolului să fie într-un teritoriu otoman, cu o oarecare autonomie. Patriarhia ca să funcționeze se împrumuta la zarafi, cămătari. Datoriile crescuseră, iar Vasile Lupu le-a achitat cu tot cu dobânzi și nu a cerut niciodată banii înapoi. Așadar, în ciuda defectelor lumești, adică a confruntării cu Matei Basarab, domnul din Muntenia,

Vasile Lupu a făcut o mare minune pentru Ortodoxie. Așa a ajuns Sfânta Cuvioasă Parascheva, emblema Moldovei, ca un Byzance apres Byzance cum spunea Nicolae Iorga. Ca și cum astăzi, Președintele Nicușor Dan s-ar impune la Bruxelles, Moscova sau Washington DC!

Așadar, domnitorul Vasile Lupu și Moldova în sine aveau o forță financiară încât au susținut Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol într-o perioadă deosebit de grea. Asta i-a permis domnitorului să aibă o politică independentă în regiune. A reușit să clădească superba Catedrală Sfinții Trei Ierarhi, căreia i-a adus ca zestre și o tiparniță.

Moaștele Sfintei se odihnesc începând din 1888 la Catedrala Metropolitană din Iași, unde are loc pelerinajul anual din săptămâna 7-14 septembrie.

Sfânta Vineri

„Prin post și rugăciune, fiilor, vă veți mântui!” stă scris pe icoanele Sfintei Cuvioase Parascheva. Poporul i-a spus Sfânta Vineri, În greacă, ziua de vineri se numește Paraskevi. Sfânta Vineri și Sfânta Duminică apar în basme, povești, în legende. Sfânta Vineri îi sprijină pe cei aflați în nevoie. Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva este data de 14 octombrie în fiecare an. Este evident că Mitropolia Moldovei a valorificat aducerea acestor moaște, în simbolistica statală pre-modernă, iar poporul și-a creat mitul despre Sfânta Vineri ca alias românesc pentru Sfânta Paracheva. Bulgarii nici ei nu au uitat-o, deși moaștele au stat la ei puțin peste un secol. În Bulgaria, se cinstește ca Sfânta Petka. Dar, mental, celebritatea Sfintei este legată de mitologia creștină națională românească din Moldova.