Sorin Ionita: "Schemele piramidale gen Caritas sunt ca mersul pe bicicleta".

Intretinute cu publicitate agresiva si lideri de opinie cumparati ca sa le cante in struna, dau rezultate atata vreme cat naivii vin mai repede decat pleaca, administratorii tin echilibrul si mimeaza normalitatea, acoperind frauda de azi cu frauda de maine.

Pare ca unii reprezentanti ai actualei coalitii majoritare vor sa transpuna in politica principiul Caritas, practicand un soi de sport extrem, accelerand cu capul inainte spre un zid de beton. Or avea vreo strategie de iesire in ultima clipa, dar eu de pe margine n-o vad, iar la varianta cealalta - ca sunt complet inconstienti - parca n-as vrea sa ma gandesc inca.

De exemplu, dl ministru Chiuariu, devenit vedeta zilele astea in presa internationala, vad ca si-a perfectionat in scurtul sau mandat o metoda stiintifica din a face azi o gafa, a da explicatii de o implauzibilitate co(s)mica, iar cand criticile iau viteza, de a comite una si mai gogonata, tinand publicul astfel paralizat intre revolta si perplexitate.

Ca atunci cand ramai prostit si te intrebi: de unde le scoate, frate? O saptamana intreaga s-a laudat cu epocala realizare a adoptarii legii ANI, ca semn al normalizarii relatiilor intre parlament si Ministerul Justitiei. De fapt, e cam aceeasi lege tinuta pe loc un an si ceva, careia senatorii i-au dat drumul acum, ca sa ia noul ministru o bila alba.

Cand colo, ce sa vezi: fix articolul cu contributia originala a dlui Chiuariu e scris prost. Se pare ca initiatorul a confundat pe „cel putin” cu „cel mult”, asa incat la functionari prapaditi controlul se declanseaza la 10.000 euro, iar la demnitari mai instariti la 2% din avere, chiar daca asta inseamna, sa zicem, 200.000 euro. A doua zi la stiri dl ministru a aparut usor balbait, surprins de situatie, si a zis ca, daca intr-adevar vor aparea astfel de cazuri, se va proceda la amendarea legii.

Bun, trec peste detaliul ca in tara asta nu mai ai loc de politicieni-juristi cu orgoliu cat casa, care ne fac capul calendar cu lectii de constitutionalism la TV. Stai si te intrebi, daca sunt asa buni profesionisti, cum se face ca legile lor merg precum caruta cu roti patrate: cand iese una, trebuie s-o trimiti repede la Curtea Constitutionala sa vezi ce-or fi vrut sa spuna in ea?

Sau ca Daciile de pe vremea lui Ceausescu, cand cumparai una la Pitesti, pana acasa iti cadeau toba si schimbatorul de viteze, deci ajungeai direct in service.

Dar fenomenal este modul cum a procedat dl Chiuariu in continuare: a doua zi dupa balba cu ANI, l-a demis pe procurorul-sef adjunct al DNA, care are pe mana dosarele sefilor de partid din coalitia la putere.

Nici n-am digerat bine aceasta miscare inexplicabila (oficial, a facut-o fiindca legea ii permite; asta imi aminteste de raspunsul lui Hillary cand l-a intrebat cineva de ce a urcat pe Everest: „Pentru ca exista”), prezentata kafkian ca una de accelerare a luptei anticoruptie, ca l-a demis si pe seful Corpului de Control. Acesta facuse greseala sa maraie inspre municipiul Iasi, de unde provine ministrul impreuna cu un pluton compact de tineri liberali aflati pe cai mari.

In fine, n-apuca lumea sa se mire cum de-a ajuns Iasiul pentru PNL ce era zona Bacau-Vrancea pentru PSD, adica o gaura neagra generatoare de antivoturi, ca dl ministru mai darama un popic: adjunctul sefului Directiei Penitenciarelor. Asta e chestia cea mai tare, dar nu pentru ca a pus in loc tot un baiat din grupul de la Iasi, ci pentru creativitatea justificarii: „Incompatibilitatea dintre functia de director si cea de manager public”.

Aici suntem in plin absurd, pentru ca „manager public” nu e o functie, ci un grad de calificare; este ca si cand ai spune ca diploma de MBA e incompatibila cu pozitia de director de firma. Dimpotriva, nu numai ca e compatibila, dar e chiar dezirabila, iar Institutul National de Administratie (in subordinea guvernului) cheltuieste de cativa ani fonduri PHARE special pentru a pregati acesti manageri cu diploma pentru institutiile publice. Daca acum MJ decide ca diplomele ii fac pe absolventi incompatibili cu pozitiile pe care ar trebui sa le ocupe, s-ar putea ca Europa sa vrea banii inapoi.

Dl ministru Chiuariu, zis si Robin Hood, trebuie sa aiba mare grija cu Caritasul politic in care s-a varat. Pentru ca initiatorii de asemenea jocuri nu seamana cu personajele din balade, care luau de la bogati si dadeau la saraci, ci mai curand cu haiducii reali, care luau de la saraci si tineau pentru ei. Iar cand fictiunea se prabuseste, nu toti apuca sa fuga in Cipru sau Cayman.