Simion. Sursa foto:
Inquam Photos / Octav Ganea
Inquam Photos / George Calin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Plenul Senatului a adoptat luni propunerea legislativă inițiată de partidul AUR care obligă ONG-urile să publice numele persoanelor care fac donații mai mari de 5.000 de lei, sub sancțiunea suspendării activității și, ulterior, a dizolvării organizației.
Proiectul a fost susținut la votul final de senatorii PSD și PACE și a trecut cu 75 de voturi „pentru”, 32 „împotrivă” și 4 abțineri.
Inițiativa modifică Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și prevede ca toate organizațiile neguvernamentale să depună anual la ANAF o declarație cu toate veniturile și sursele de finanțare din anul precedent.
În cazul donațiilor mai mari de 5.000 de lei, proiectul cere publicarea numelui donatorilor persoane fizice și a elementelor de identificare ale persoanelor juridice.
Ce prevede proiectul adoptat de Senat
Potrivit textului adoptat, declarațiile privind finanțările vor fi publicate într-o secțiune specială pe site-ul ANAF. Datele personale ale donatorilor persoane fizice ar urma să fie protejate, cu excepția numelui.
Proiectul stabilește și sancțiuni severe pentru organizațiile care nu respectă obligațiile de raportare. Nerespectarea prevederilor poate duce la suspendarea automată a activității pentru cel mult un an.
Dacă organizația nu se conformează în acest interval, aceasta poate fi dizolvată de drept.
Inițiatorii susțin că măsura este necesară pentru creșterea transparenței financiare în sectorul neguvernamental și pentru prevenirea utilizării ONG-urilor în scopuri considerate netransparente sau contrare interesului public.
Critici din partea opoziției și a societății civile
Proiectul a fost contestat de senatori USR, PNL și UDMR, care au susținut că măsura poate afecta libertatea de asociere și independența organizațiilor neguvernamentale.
Senatoarea USR Simona Spătaru a declarat în plen că inițiativa este „antiliberală” și „antidemocratică”, afirmând că publicarea numelor donatorilor ar putea descuraja finanțarea ONG-urilor critice față de putere.
Și senatorul PNL Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș a spus că transparența nu trebuie să afecteze siguranța sau independența celor care susțin organizații implicate în combaterea traficului de droguri sau a traficului de persoane. Acesta a avertizat că expunerea publică a donatorilor poate crea riscuri reale pentru cei implicați.
Victoria Stoiciu. Sursa foto: Facebook/Victoria Stoiciu
Fosta senatoare PSD Victoria Stoiciu, în prezent neafiliată, a susținut că proiectul „nu este despre transparență”, ci despre „control și intimidare”.
AUR și PACE au invocat interese economice și de mediu
În susținerea proiectului, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că publicul are dreptul să știe cine finanțează procesele împotriva unor proiecte energetice, inclusiv hidrocentrale sau exploatări miniere.
La rândul său, senatorul PACE Romeo Gheorghe a afirmat că partidul său susține inițiativa din cauza suspiciunilor privind influența unor ONG-uri în domeniul gestionării deșeurilor și al politicilor de mediu.
Deși reprezentanții PSD nu au intervenit în dezbaterea din plen, senatorii social-democrați au votat în favoarea proiectului.
Avertismente privind compatibilitatea cu legislația europeană
Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au emis avize negative asupra proiectului. Cele două instituții au invocat inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Într-o decizie pronunțată în 2020, CJUE a sancționat Ungaria pentru introducerea unor obligații similare de declarare și publicare a finanțărilor ONG-urilor, considerând că acestea încalcă dreptul la viață privată, protecția datelor personale și libertatea de asociere.
Consiliul Economic și Social a avertizat că publicarea numelui donatorilor poate permite identificarea orientărilor politice, religioase sau filosofice ale unei persoane, categorii considerate date sensibile conform Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR).
Proiectul a fost adoptat de Senat ca prim for sesizat și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional. Forma finală a legii poate suferi modificări în procesul parlamentar.
