Semnal de alarmă în Educație: Deputatul Sergiu Constantinescu cere demisii la vârful IȘJ Tulcea și Ministerului după moartea suspectă a cinci elevi

Județul Tulcea se confruntă cu o criză fără precedent în sistemul de învățământ. În ultimele 12 luni, cinci elevi și-au pierdut viața în condiții tragice, transformând cazurile izolate într-un fenomen alarmant. În acest context, deputatul Sergiu Mircea Constantinescu solicită măsuri radicale și asumarea responsabilității la cel mai înalt nivel.

Un sistem care a eșuat în fața tragediei

Declarația politică a deputatului tulcean vine ca o reacție directă la tăcerea și lipsa de acțiune a autorităților educaționale. Constantinescu subliniază că, dincolo de cifre și statistici, este vorba despre destine frânte care ar fi putut fi salvate prin mecanisme de prevenție eficiente.

„Cinci copii morți într-un an. Nu statistici. Nu cifre. Copii. Reacția autorităților? Un comunicat. Un apel generic către părinți. Zero asumare. Zero explicații. Aceasta nu este o reacție instituțională. Este dovada unui sistem care a eșuat”, a declarat deputatul.

Deputatul Sergiu Constantinescu solictă demisiile inspectorului școlar general al județului Tulcea și secretarului de stat pentru învățământ preuniversitar

Criticile deputatului sunt înderptate către Viorica Pavel, inspector școlar general al județului Tulcea, și Sorin Ion, secretar de stat pentru învățământ preuniversitar. Ambii ocupă funcțiile de conducere din anul 2019, perioadă în care, conform deputatului, politicile de protecție a elevilor au rămas doar pe hârtie.

Diana Șoșoacă, la un pas de ridicarea imunității în Parlamentul European după votul din Comisia JURI

După decenii de tăcere, trenul a trecut din nou Prutul. Ruta Cantemir–Fălciu revine pe hartă

Motivele invocate pentru solicitarea demisiei:

• Lipsa intervenției: Absența unor măsuri concrete după primele tragedii din 2025.

• Deficitul de consiliere: Ineficiența programelor de sprijin psihologic pentru elevii vulnerabili.

• Comunicare deficitară: Tendința instituțiilor de a se ascunde în spatele „protecției datelor” pentru a evita explicațiile publice.

Cronologia tragediilor: 12 luni, 5 vieți pierdute

Cazurile care au zguduit comunitatea locală evidențiază o lipsă cronică de sprijin pentru minorii aflați în situații de risc:

• Martie 2026 – Elevă de 13 ani din comuna Somova, găsită spânzurată în curtea locuinței, provenea dintr-o familie monoparentală cu dificultăți materiale. • Ianuarie 2026 – Elevă de 18 ani, clasa a XII-a la liceul din Babadag, cunoscută cu depresie și anxietate, găsită decedată în locuință. • Ianuarie 2026 – Elevă, caz confirmat oficial de Inspectoratul Școlar Județean Tulcea; autoritățile au comunicat minim, invocând protecția datelor. • Ianuarie 2025 – Elev de 18 ani la Colegiul „Spiru Haret” Tulcea, care a lăsat un mesaj în care acuza lipsa de sprijin din partea școlii. • Ianuarie 2025 – Doi elevi, 15 ani, dispăruți câteva zile, găsiți decedați într-o carieră de piatră; cazul șocant prin caracterul dublu și planificarea aparentă.

Apel către Prim-ministru

Sergiu Constantinescu a precizat că demersul său nu este un gest electoral, ci o formă de responsabilitate morală față de cetățeni. Acesta a făcut apel și la verticalitatea șefului Guvernului:

„Sunt sigur că domnul Prim Ministru Ilie Bolojan nu tolerează incompetența și lipsa de reacție.”

Întrebările care rămân pe masa autorităților sunt legitime: Unde au fost consilierii școlari? De ce nu s-a schimbat nimic după primele semne de alarmă din 2025? Până când se va lua o măsură concretă, sistemul educațional din Tulcea rămâne sub spectrul unei vulnerabilități care costă vieți.

„Când pierzi un copil, e tragedie. Când pierzi cinci și nu schimbi nimic, este lipsa de responsabilitate. Unde au fost mecanismele de prevenție? Unde au fost consilierii școlari? Unde au fost intervențiile reale după primul caz? Dar după al doilea? Dar după al treilea? Câte tragedii sunt necesare până când cineva să își facă datoria?”

Modele de sprijin pentru elevii care se confruntă cu depresia

Inspectoratul Școlar Județean are posibilitatea implementării unor programe reale de sprijin pentru elevii care se confruntă cu depresia structurate pe mai multe niveluri: prevenție, intervenție timpurie și suport pe termen lung. Într-un sistem educațional fragil, aceste măsuri nu sunt opționale, ci vitale pentru siguranța copiilor.

1. Programe de Screening și Identificare Timpurie Înainte de a trata, școala trebuie să poată identifica semnele de alarmă.

• Chestionare periodice de stare bine: Aplicarea unor instrumente psihometrice standardizate (anonime sau nu) pentru a măsura nivelul de anxietate și depresie în rândul elevilor.
• Instruirea profesorilor ("Gatekeeper Training"): Cursuri obligatorii pentru cadrele didactice pentru a recunoaște simptomele depresiei (retragere socială, scăderea notelor, iritabilitate, absenteism) și a ști cum să direcționeze elevul către specialist.

2. Creșterea Numărului de Consilieri Școlari

În prezent, raportul de consilieri per elev este adesea insuficient. Standardul european menționează că ar fi necesar un consilier la maximum 300-400 de elevi (față de 800-1000 în multe zone din România). Realizarea unor cabinete de consiliere "Safe Space", acestea fiind spații dotate corespunzător, care să nu semene cu un birou administrativ, unde elevii să se simtă în siguranță să vorbească fără a fi judecați cu specialiști.

3. Educația pentru Sănătate Mintală

Depresia este adesea stigmatizată, ceea ce îi împiedică pe elevi să ceară ajutor. Astfel, realizarea unor ateliere pentru învățarea unor tehnici de gestionare a stresului, a eșecului și a emoțiilor negative în cadrul orelor de dirigenție ar putea reduce impactul asupra tinerilor care se confruntă cu aceste stări. Totodată, elevii ar trebui să învațe că sănătatea mintală este la fel de importantă ca cea fizică.

4. Protocoale de intervenție în criză

Fiecare școală trebuie să aibă un plan de acțiune clar pentru momentele critice (idei suicidare, automutilare), prin constituirea unor echipe de suport multidisciplinare formate din psiholog, medic școlar, asistent social și reprezentanți ai părinților. Identificarea, colaborarea și promovarea ONG-urilorcare oferă elevilor acces 24/7 la consiliere telefonică gratuită.

5. Parteneriatul Școală - Familie - Comunitate

Întradevăr, școala nu poate rezolva singură depresia, deoarece cauzele pot fi acasă sau în mediul social.  Inspectorartele școlare trebuie să se implice în constituirea unor grupuri de suport pentru părinți, educarea acestora despre cum să comunice cu un adolescent depresiv și cum să evite presiunea academică excesivă. Totodată, realizarea unor protocoale prin care școala poate trimite rapid elevul către un psihiatru pediatru sau psihoterapeut de stat, fără liste de așteptare interminabile, ar putea duce la evitarea unor tragedii cum sunt cele din Tulcea semnalate de Sergiu Constantinescu.