Șeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul Alexandru Mîrşu, „a subliniat implicaţiile negative ale neînceperii programelor de achiziţii majore pentru Forţele Navale, respectiv înzestrarea cu corvete multifuncţionale, modernizarea fregatelor tip T-22R şi înzestrarea cu sisteme de instalaţii mobile de lansare rachete navale”.

Declarația a fost făcută în cadrul ședinței de bilanț a Forțelor Navale Române, care a avut loc la sediul instituției din București și la care au luat parte și șefii de mari unități din Forțele Navale și șefii domeniilor principale de activitate din organigrama Statului Major al Forțelor Navale (SMFN).

Așa cum reiese dintr-un comunicat remis de Ministerul Apărării Naționale (MApN), Șeful Statului Major al Forțelor Navale Române a prezentat, marți, șefului Statului Major al Apărării și șefilor de structuri centrale din Ministerul Apărării Naționale modul de îndeplinire a obiectivelor Forțelor Navale în anul 2019, precum și proiecția activităților pentru anul 2020.

În acest context, Șeful Statului Major al Apărării (SMAp), general-locotenent Daniel Petrescu, a transmis personalului din Forţele Navale Române că acesta se află „în prima linie pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale din regiunea Mării Negre”.

„Conducerea Statului Major al Apărării analizează, cu atenţie, situaţia de securitate din regiunea noastră, în vederea proiectării unei strategii a apărării, pe termen scurt, mediu şi lung, adaptată contextului în care ne aflăm, care să conţină modalităţi de acţiune şi de reacţie, în cadru întrunit, împreună cu alte structuri din sistemul naţional de apărare, cu aliaţii noştri şi partenerii strategici”, a declarat Şeful Statului Major al Apărării, la şedinţa de bilanţ a Forţelor Navale Române.

Așa cum reiese din comunicatul MApN, viceamiralul Alexandru Mîrşu a trecut în revistă ţintele de capabilităţi atribuite Forţelor Navale Române şi modalitatea de implementare a acestora, conform programului „NATO Capabilty Targets”. El a menţionat realizarea dotării unor platforme navale cu sisteme militare automate de identificare a ţintelor navale şi modernizarea sistemului integrat de comunicaţii la puitorul de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274) şi la fregatele T-22, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate faţă de NATO.

Potrivit bilanţului transmis de către MApN, relaţiile militare ale Forţelor Navale Române cu organizaţiile internaţionale s-au dezvoltat, în anul 2019, prin continuarea participării la Operaţia NATO „Sea Guardian”, din Marea Mediterană, prin integrarea unor nave româneşti în cele cinci dislocări ale grupărilor navale permanente NATO care au desfăşurat misiuni în Marea Neagră (însumând 97 de zile sub comanda Comandamentului Maritim Aliat al NATO), prin participarea unui detaşament de infanterişti marini, pentru prima dată, la misiunea „Resolute Support” din Afganistan, prin participarea la 18 exerciţii multinaţionale în afara teritoriului naţional şi, nu în ultimul rând, prin încadrarea unor posturi permanente în structurile NATO şi UE de către militari din Forţele Navale Române.

Având în vedere situaţia de securitate din bazinul Mării Negre, pe parcursul anului 2019, au fost intensificate activităţile de instruire în cadru multinaţional şi naţional, atât pe mare, cât şi în aer şi în teren.

„Echipajele navelor militare româneşti au executat, anul trecut, împreună cu partenerii noştri străini, 421 de zile de instrucţie şi de misiuni, total rezultat din însumarea tuturor zilelor în care platformele noastre navale au fost prezente în Marea Neagră, Marea Mediterană şi pe fluviul Dunărea, cu 59 de zile mai mult decât în anul 2018. Tot în cifre, anul trecut, instrucţia echipajelor pe mare, pe fluviu, în teren şi în aer a cuprins 1.138 de zile, cu 28 mai multe zile, în cadru naţional întrunit, împreună cu militarii din celelalte categorii de forţe ale Armatei României”, a subliniat viceamiralul Alexandru Mîrşu în expunerea sa despre analiza domeniului Operaţii şi instrucţie.

MApN precizează că bugetul alocat în anul 2019 Forţelor Navale Române a permis desfăşurarea activităţilor planificate şi asigurarea integrală a drepturilor personalului şi a contribuţiilor la bugetul de stat şi la asigurările sociale. Au fost prevăzute, de asemenea, fonduri pentru susţinerea programelor de înzestrare, de modernizare, de reparaţii şi de întreţinere a navelor şi a tehnicii din dotare, prin care s-au derulat reparaţii capitale şi modernizări la 13 nave, trei elicoptere navale şi la diferite sisteme tehnice terestre şi de comunicaţii, precum şi investiţii şi reparaţii curente în numeroase infrastructuri ale Forţelor Navale.

Proiect amânat de peste un an

Parte a angajamentului României de susținerea a efortului NATO în Marea Neagră, MApN a organizat o licitație pentru construcția a patru corvete multifuncționale,  în luna noiembrie 2018. Până în 2026, România ar trebui să aibă patru corvete, iar prima navă să fie construită până în 2022. Programul în valoare de 1,6 miliarde de euro acoperă şi modernizarea sistemelor de luptă ale fregatelor Regina Maria şi Regele Ferdinand.  În iunie 2019, după ce MApN a anunțat câștigătorul – asocierea dintre Naval Group şi Santierul Naval Constanţa – cel de al treilea competitor, Damen, a depus o plângere la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) și, în paralel, a sesizat Curtea de Apel București. Deși MApN a câștigat, în octombrie 2019, la Tribunalul București, Damen a făcut recurs.