EVZ Special
Seceta face ravagii în România. Producția de porumb va scădea sub jumătate, iar cea de floarea-soarelui cu 30%
Secetă Sursa foto: Moldova1
Din cuprinsul articolului
Anul agricol 2025 vine cu o producție record la grâu, dar seceta reduce drastic recoltele de porumb și floarea-soarelui. Sudul și sud-estul României, precum și zona de sud a Moldovei sunt afectate din plin, susține Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Potrivit datelor Comisiei Europene, România va avea o producție de grâu record anul acesta, de peste 11 milioane de tone. Este o creștere cu aproximativ 21% față de mediile ultimilor cinci ani. Seceta va afecta însă recoltele de porumb și de floarea-soarelui. O veste proastă în condițiile în care, anul trecut, țara noastră se situa pe primul loc la nivelul UE ca suprafețe cultivate la cele două culturi și pe locul trei ca producție realizată.
„Față de mediile anuale, cred că suntem sub jumătate la porumb. În sudul României aproape nici nu va exista producție de porumb aș putea spune. Este adevărat însă că mulți fermieri au făcut schimbări de cultură. O parte dintre ei a renunțat la culturile de primăvară. Au extins culturile de toamnă, în special la orz, grâu și rapiță, în detrimentul culturilor de porumb și floarea-soarelui. Floarea-soarelui este o mare mâncătoare de microelemente, este o plantă rapace. Iar noi avem aici o mare problemă – seceta se accentuează și pe fondul lipsei îngrășămintelor din agricultura românească. Dacă înainte aveam 11 fabrici de îngrășăminte, acum nu mai avem niciuna. Tot ceea ce înseamnă îngrășământ în România importăm. Și importăm la prețuri foarte mari”, explică Nicu Vasile, președintele LAPAR.
Nicu Vasile, președintele LAPAR. Sursa foto: Arhiva companiei
Hibrizi de porumb importați
Specialistul consideră că scăderea producției la porumb se datorează și faptului că numeroși fermieri folosesc „hibrizii care vin din Vestul Europei. Unde media multianuală a precipitațiilor este mult mai mare. Discutăm de 800-1.000 de litri pe metrul pătrat. Ori, dacă ei sunt aclimatizați pe zona respectivă, atunci când sunt folosiți aici nu fac nimic altceva decât să accentueze seceta”, precizează Nicu Vasile.
Președintele LAPAR susține că dependența de importurile de hibrizi se datorează și faptului că cercetarea agricolă românească este subfinanțată cronic.
Pe de altă parte, 2025 este al cincilea an consecutiv de secetă. Iar irigațiile, deși au fost o prioritate constantă a Ministerului Agriculturii, nu reușesc să atenueze efectele. „Noi când ne referim la irigații, facem trimitere la sistemul pe care l-am avut înainte de 1990. Dar atunci era vorba de suprafețe mari, pentru ferme mari de producție. În prezent însă media pe o fermă vegetală este de 3,8-4 hectare, nu pe o seră. Cum se pot face irigații în aceste condiții? La nivel național avem peste 7,1 milioane de hectare de teren agricol afectat de secetă. Nu întâmplător, sistemul de irigații când a fost conceput prin anii ‘70-‘80 pleca de la Dunăre, care aduce peste 80% din necesarul de apă pentru irigații”, afirmă Nicu Vasile.
Previziuni sumbre
Conform estimărilor președintelui LAPAR, în 2025 minusul la producția de floarea-soarelui va fi de aproximativ 30%, iar la porumb – de peste 50%. Vom înregistra creșteri doar la producția de grâu și de rapiță. Zonele în care seceta face deja pagube majore sunt sudul și sud-estul României, precum și zona de sud a Moldovei. Și zona Câmpiei de Vest este afectată puțin.
Un efect direct al scăderilor de producție va consta în majorarea numărului exploatațiilor agricole ce se vor confrunta cu dificultăți financiare. „Va crește numărul de ferme care vor fi în incapacitate de plată. Se poate vedea deja pe rețelele de socializare cât de multe ferme agricole care sunt scoase la vânzare. Sau în evidențele instanțelor câte ferme sunt deja în faliment”, subliniază Nicu Vasile.
Potrivit acestuia situația se datorează și faptului că autoritățile nu vin cu soluții pentru eficientizarea economică a celor care lucrează la „gri” sau la „negru” în agricultură. „Din cei 780.000 de fermieri care primesc banii de la APIA, avem nici 23.000 care primesc și acciza pe motorină pentru utilajele din ferme. Ceea ce înseamnă că nu există decât 23.000 de SRL-uri în acest domeniu în România. Aici trebuie să intervenim pentru eficientizare”, concluzionează președintele LAPAR.
