Se modifică condițiile legat de adopție. Care sunt noile reguli

Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Un proiect de lege care a trecut de Senat arată că atestatul de familie adoptatoare nu-și va mai pierde valabilitatea în cazul modificării configurației familiei atestate.

Adică prin decesul unuia dintre membrii familiei sau prin divorț, ci în aceste cazuri, pentru încuviințarea adopției vor trebui depuse acte suplimentare, arată noul act normative. Acesta din urmă are ca scop modificarea Legii 273/2004 privind procedura adopției. Așa se elimină o situație în care, potrivit regulilor actuale, valabilitatea atestatului încetează de drept. Este vorba despre situația în care se modifică configurația familiei atestate, prin decesul unuia dintre membrii familiei sau prin divorț. În astfel de situații ca cele descries mai sus  atestatul va trebui să fie însoțit și de documente ce atestă sursele de venit ale soțului care dorește să adopte. Iar în cazul în care, ulterior eliberării atestatului de adoptator, intervine căsătoria acestuia, atunci trebuie prezentat și cazierul judiciar al soțului adoptatorului.

Cererea de încuviințare a adopției trebuie însoțită, potrivit legii, de următoarele acte:

1. certificatul de naștere al copilului, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/ familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;
2. certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unități publice nominalizate de către direcția de sănătate publică;
3. raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimțământului;
4. atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
5. hotărârea judecătorească definitivă de încredințare în vederea adopției;
6. certificatele de naștere ale adoptatorului sau ale soțului și soției din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/ familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;
7. certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soților din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/ familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;
8. cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;
9. certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;
10. hotărârea judecătorească definitivă de deschidere a procedurii adopției copilului;
11. raportul de consiliere și informare a părinților firești în cazul adopției copilului de către soțul părintelui firesc;
12. documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopției copilului de către soția părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum și în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;
13. declarația notarială pe propria răspundere din care să rezulte că noul adoptator a participat direct și nemijlocit la creșterea și îngrijirea copilului pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin cinci ani (necesară doar în anumite cazuri).

Românii care nu și-au primit pensiile. Când vor fi livrate

Melodia „Dragostea din Tei”, periculoasă pentru șoferi. Cum îi afectează