Editura Evenimentul si Capital

Satul în care CĂLĂTOREŞTI ÎN TIMP este lăsat să moară cu zile. ŞASE oameni mai LOCUIESC în cătunul la care se ajunge pe O CĂRARE, prin PĂDURE

14-08/11-ionel-gherasim-2-465x390
Autor: | | 4 Comentarii | 2326 Vizualizari

În România europeană a mileniului III există sute de localități fără electricitate. Există și multe sate fără căi de acces. Ionelești, din Bulzeștii de Sus - Hunedoara, are curent din 2006, dar niciun drum. Și se stinge încet, de la an la an.

Din moment ce localitatea există de sute de ani, s-ar putea spune că puținii oameni care mai trăiesc aici s-au obişnuit cu situația. Dimpotrivă. S-au săturat. Mai ales să li se promită că vor intra şi ei în rând cu lumea. Dar nu pleacă din satul fără drum. Spun că sunt „aproape fericiți”. Ar fi de-a dreptul fericiți dacă n-ar mai fi nevoiți să-şi urce în spinare, până sus, într-un vârf de munte, absolut toate lucrurile de care au nevoie în gospodărie, de la saci cu făină, până la saci cu nisip, ori alte materiale de construcții.

În Ionelești e imposibil de ajuns fără ajutorul vreunui localnic. Undeva la jumătatea distanței dintre satele Bulzeștii de Jos și Bulzeștii de Sus, trebuie să treci un pod peste un râu, apoi să te uiți bine după ceea ce seamănă a fi o cărare ce intră în pădure. E mai mereu acoperită de un strat gros de frunze. Dacă sunt şi ude, ți-e foarte greu să urci, mai ales că panta e sălbatică. Din Valea Bulzeştilor ai de urcat un kilometru şi jumătate.

Abia te poți căra singur în sus, fără bagaj, aşa că nu-ți vine să crezi când, pe cărare, găseşti trei saci cu nisip. Unul singur are vreo 40 – 50 de kilograme. E adus „cu cârca” aşa cum zic localnicii, de jos, din vale. Încă un sfert din drum şi alți doi saci aşteaptă să mai fie urcați un pic, tot în spate, spre cătunul fără drum. Or să stea pe versantul împădurit până când proprietarul va găsi putere și timp să-i ducă până-n bătătura casei.

Cinci suflete, patru case

Doi bătrâni singuri, un tânăr de 29 de ani, şi el singur, doi soți şi o fetiță de 6 ani. Aceştia sunt locuitorii cătunului Ioneleşti. Locul ar fi putut să se transforme într-un sat în toată regula, în ultimele decenii, dar, de un secol şi mai bine nu s-a găsit nimeni care să taie un drum în coasta muntelui pe care e aşezat. Populația-record a cătunului a fost de vreo 30 de persoane, cu o jumătate de veac în urmă.

Curentul electric a ajuns aici abia în 2006. Drumul încă mai aşteaptă. Între timp, doar patru case au rămas locuite. Vreo trei încă se mai țin drepte, dar sunt pustii.

În rest, ruine înghițite de vegetație, păşuni reîmpădurite de natură, câteva văcuțe, un cal şi doi câini. Atât.

Prima casă ce iese-n calea aşa-zisei cărări este a lui Gherasim Ionel. Are 73 de ani şi e circumspect la vederea străinilor. Apoi, cu fiecare vorbă, cu fiecare răspuns, pe chip i se instalează zâmbetul omului care n-a mai apucat de multă vreme să mai povestească. „Iaca, perd vremea p-acia. Acuma cosăsc nește buruieni, să nu să facă mai mari”, spune bătrânul. E singur într-o gospodărie cu două case, două grajduri şi un coteț de găini. „O murit tata, când eram io mic. Aveam numa’ 9 ani. Am rămas io cu mama șî cu buna, să grijăsc de ele. Or murit șî ele. N-am vrut să mă duc ginere, jos, în Bulzăști, că io nu suport să fiu slugă.” Râde când îl întrebi cum de rezistă într-un sat care nu are drum: „Cum? Păi uite-aşe. Un acoperiş deasupra capului, o văcuță, un cățăl (Răduț – singurul său companion – n.r.) şi din când în când câte- un mistreț care vine tomna să-mi mânce merele, aci, mai dinjos de casă.”

Visul american din Ionelești

OFICIAL! Referendumul a fost VALIDAT! Victorie pentru Klaus Iohannis: Coruptii vor merge la INCHISOARE

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI