Din cuprinsul articolului
Serviciul Salvamont Brașov trage un semnal de alarmă cu privire la o practică devenită tot mai frecventă în România: diminuarea personalului și a fondurilor destinate structurilor esențiale de intervenție, mai ales în perioade de reforme administrative sau dificultăți bugetare la nivel național. Reprezentanții serviciului atrag atenția că astfel de măsuri afectează grav capacitatea operațională a echipelor care intervin în situații critice.
Salvamont Brașov, doar 17,5% din personalul necesar
Potrivit unei declarații oficiale, Salvamont Brașov funcționează în prezent cu un efectiv de doar 17,5% din necesarul estimat pentru a asigura intervenții permanente, 24 de ore din 24, așa cum prevede legislația.
În aceste condiții, salvatorii montani afirmă că, deși nu caută recunoaștere publică sau laude, au nevoie de resurse minime pentru a-și putea îndeplini misiunea: salvarea de vieți.
Această situație nu este izolată. La nivel național, structurile Salvamont se confruntă cu aceleași dificultăți, având în medie o capacitate de operare de doar 17%. Cu toate acestea, echipele reușesc să răspundă prompt la solicitările venite atât din zone montane, cât și din alte zone greu accesibile.
Serviciile Salvamont s-au confruntat cu măsuri de blocare a angajărilor
În ultimii ani, serviciile Salvamont s-au confruntat frecvent cu măsuri de blocare a angajărilor, reduceri bugetare și propuneri de restructurare.
Aceste decizii, spun salvatorii, sunt luate adesea fără o evaluare reală a impactului pe care îl pot avea asupra vieții oamenilor care depind de intervențiile lor.
Salvamont Sursa foto: Facebook
Directorul Serviciului Salvamont Brașov, Sebastian Marinescu, subliniază că problema deficitului bugetar național nu poate fi rezolvată prin reducerea numărului de salvatori, ci că astfel de tăieri pot compromite grav eficiența sistemului de urgență.
Marinescu cere condiții decente de muncă
El cere autorităților să adopte o abordare responsabilă, care să sprijine activitatea salvatorilor montani, oferindu-le condiții decente de muncă.
Marinescu atrage atenția și asupra faptului că organigrama actuală nu permite refacerea fizică și psihică a salvatorilor după intervenții dificile, nici dezvoltarea sustenabilă a serviciilor.
„Nu cerem aplauze. Nu vrem recunoaștere publică. Cerem doar condiții decente pentru a putea continua să salvăm vieți. Într-o zi, cel care va avea nevoie de noi s-ar putea să fiți chiar dumneavoastră”, avertizează acesta în încheiere.
