S-a întâmplat în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, la ora 3.39. Epicentrul a fost în zona Vrancea, la o adâncime de 133 m. Presa vremii nota despre acest cutremur că „a mişcat lămpile până la Moscova”.

Potrivit documentelor vremii, în toamna acelui an, în sudul Moldovei au fost resimţite mai multe cutremure minore, la Panciu şi Focşani.
Unii spun că a avut 7,6 grade sau chiar 9,1. Un alt cutremur, mai mic, avusese loc pe 22 octombrie 1940, ora 8,37, apoi un altul pe 8 noiembrie, ora 14, de 5,5.  Au urmat mai multe replici, cea mai puternică fiind pe 11 noiembrie, ora 8,34, de 5,5 grade.

Prima apariţie publică

Anul 1940 era „cutremurat” la propriu în România: mari pierderi teritoriale, abdicarea forţată a Regelui Carol al II-lea şi urcarea pe tron (6 septembrie 1940) a Regelui Mihai, instaurarea dictaturii militaro-legionare şi proclamarea Statului Naţional-Legionar. Când s-a produs cutremurul, Regele Mihai se afla la Săvârşin cu  mama sa. În zilele care au urmat a vizitat locurile afectate de dezastru şi a  urmărit operaţiunile de salvare: era la prima sa apariţie publică după înscăunarea ca rege al României.
Mai multi supravieţuitori ai cutremurului din 1940 au declarat că i-a trezit brusc din somn o scuturătură verticală care arunca în sus obiectele din interiorul locuinţelor! Atunci s-a prăbuşit blocul Carlton, cea mai înaltă construcţie din Bucureşti, îngropând sub dărâmături aproape 500 de persoane. Cifra exactă a victimelor nu se cunoaşte deoarece în 1940, în timpul războiului, informaţiile se transmiteau cu dificultate, însă se apreciază că în toată ţara ar fi fost în jur de 1.000 de morţi şi aproximativ 4.000 de răniţi.