În plus, Rusia și-a folosit dreptul de veto și a respins propunerea Franței pentru o rezoluție ONU care să impună încetarea tututor raidurilor aeriene, bombardamentelor de orice fel și a zborurilor militare deasupra orașului sirian.

Consiliul de Securitate al ONU trebuie să ceară „o acțiune imediată pentru a salva Alep”, a declarat ministrul francez de Externe Jean-Marc Ayrault, înaintea votului asupra rezoluției menite să oprească bombardamentele. Moscova a propus un alt text, alternativ, care permitea în continuare bombardamentele, dar era menit să pună presiune pe SUA pentru a realiza un nou acord. Rusia solicita „instituirea imediată a unei încetări a ostilitătilor, inclusiv în Alep” și invita toate părtile să permită accesul la ajutoare umanitare, însă nu cerea, prin rezoluția propusă, oprirea bombardamentelor aeriene, de aceea rezoluția rusă nu a întrunit numărul minim de 9 voturi.

Dealtfel, în același timp, Duma de Stat a Rusiei a ratificat Acordul cu privire la dislocarea, pe termen nelimitat, de forţe ale aviaţiei ruse pe teritoriul Siriei, la 6 luni de la anunțul lui Vladimir Putin privind încheierea misiunii ruse în Siria. Grupul de forţe ale aviaţiei ruse este dislocat pe aerodromul Khmeimim din Latakia, care a fost dat spre folosire Federaţiei Ruse. Acordul nu acoperă însă prezența la sol a trupelor speciale ruse, alături de trupele siriene, grupările iraniene, milițiile șiite irakiene și Hezbollahul libanez, care luptă împotriva majorității sunite din Siria, aflată în opoziție cu regimul Al Assad.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat la începutul săptămânii că suspendă participarea la discuțiile bilaterale cu Rusia pe tema Siriei. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a declarat, la rândul său, că „toată lumea și-a pierdut răbdarea cu Rusia”. Josh Earnest a precizat că Rusia și-a pierdut credibilitatea atunci când a anunțat că își ia niște angajamente pe care nu intenționa să le respecte. El a mai amintit că Moscova nu a derulat o acțiune credibilă împotriva ISIS, în ultimele 7 luni.

În același timp, Secetarul de stat John Kerry a cerut anchetarea Rusiei și Siriei pentru crime de război în Alep. Rusia este acuzată, în SUA și Europa, că susține și participă alături de regimul lui Bashar al-Assad la bombardamentele masive din Alep, soldate cu multe pierderi de vieți omenești printre civili. Civilii sirieni care sunt supuși bombardamentelor la Alep se confruntă cu „un nivel de sălbăticie pe care niciun om nu ar trebui să îl suporte”, a declarat, duminică, Stephen O’Brien, șeful Biroului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA).

Situația din Siria a determinat reacții dure și la nivelul Berlinului. Guvernul german a cerut Rusiei şi Iranului, în calitate de principali susţinători ai preşedintelui sirian Bashar al- Assad, să-şi folosească influenţa pentru a stopa escaladarea violenţei în Siria şi pentru a permite livrarea către civili a ajutoarelor umanitare. Întrebat dacă Germania sprijină impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei pentru rolul său în bombardamente, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Steffen Seibert, a afirmat că Germania crede că trebuie luate în considerare toate opţiunile.

Pe de altă parte, politicienii CDU, partidul cancelarului Merkel, au cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru masacrul din Alep. Norbert Röttgen, Preşedintele Comisiei de politică externă din Bundestag (Parlamentul german), a declarat că lipsa consecințelor pentru crimele de război ale Rusiei în Ape ar fi un adevărat scandal. Și Elmar Brok, Președintele comisiei de politică Externă a Parlamentului European (tot CDU) a solicitat instituirea unor sancţiuni mai dure împotriva Moscovei, sancțiuni economice și sancţiuni de ordin tehnologic, prin care să fie obstrucţionată dezvoltarea armamentului -‚ aşa cum s-a întâmplat în perioada „Războiului Rece”.