Moisă Altăr este unul dintre cei mai reputaţi economişti români din prezent. A fost zeci de ani profesor la Academia de Studii Economice, dar înainte de a începe cariera de economist a absolvit Facultatea de Matematică, unde l-a avut profesor pe Grigore Moisil.

Îi ştie pe Mugur Isărescu, Florin Georgescu şi mulţi dintre tinerii economişti încă de pe banca facultăţii. Despre actuala criză crede că va dura cel puţin zece ani, iar după ce problemele vor lua sfârşit lumea va fi suferit o trasformare radicală.

"E clar că va fi o schimbare de comportament în favoarea economisirii", spune economistul. În special cei de peste 40 de ani, care nu ştiu când vor fi daţi afară, "preferă să aibă lichidităţi decât să îşi schimbe plasma sau maşina. Nu mă refer la cei afectaţi deja, cei care au fost daţi afară şi nici doar la cei de la stat ci şi la cei de la privat, care nu ştiu cât va rezista firma şi când vor fi daţi afară", a spus economistul într-o conferinţă organizată de Asociaţia pentru Protecţia Cosumatorilor.

Cum vede soluţiile de austeritate adoptate de guvern? "Multe guverne, inclusiv la noi, merg pe tăieri. Tăierea până la urmă face să devii din ce în ce mai sărac. Se aplică un principiu nu tocmai academic, dar care circula şi când eram student: ban la ban şi păduche la golan. Cei bogaţi devin şi mai bogaţi, cei săraci mai săraci", spune Moisă Altăr.

"Dacă i-ai dat afară trebuie să îi plăteşti şomaj. Dacă nu se mai consumă nu se mai produce. Dacă nu se mai produce, firmele încep să îşi reducă activitatea, ceea ce creează alte probleme", spune acesta.

Nu e sigur care ar fi fost alternativa şi spune că ar fi nevoie de multe calcule pentru a găsi o soluţie bună. O parte din greşeli vin şi din trecut, în condiţiile în care guvernanţii nu au luat măsuri pentru a întâmpina criza. "Măcar în 2007 se ştia că vine criza. Nu te duceai la televizor să spui: vine la ailalţi, nu la noi. Trebuiau luate măsuri".

Entuziasmul privind creşterea economică de 4,5% în trimestrul trei i se pare exagerat. Ar trebui văzut că se pierde mult pe colectare şi cât de mult din această creştere care s-a datorat unui factor conjuctural, respectiv vremea bună, care ajutat să obţinem o producţie agricolă bună, spune Moisă Altăr. La fel ca acum 50 de ani

Ca şi acum, şi în urmă cu jumătate de secol, politicienii români economiseau unde nu trebuie, spune economistul. În anii 60, imediat după ce terminase Facultatea de Matematică, Moisă Altăr lucra într-u colectiv de cercetare care a evaluat creditele luate de România, sute de milioane de dolari pentru construcţii de fabrici şi alte obiective economice.

"Şi atunci oficialii făceau economii la ce nu trebuie", spune profesorul de economie. Delegaţiile româneşti plecau cu un economist, care nu era însoşit de un jurist şi de un specialist în calculatoare şi făceau tratative cu ţări arabe care erau reprezentate de firme engleze sau franceze, ceea ce înseamnă că românii negociau cu specialişti.

Oficialii români erau convinşi că au ieşit în câştig, dar, în realitate, lipsa de pregătire îi aducea în pierdere. "Unul oferea credit fără perioadă de graţie, altul cu perioadă de graţie, unii dădeau credit pe perioadă mai lungă. De regulă, oficialii alegeau credite cu perioada de graţie cea mai lungă şi pe perioade cât mai mari, fără a se gândi că astfel dobânda totală plătită creşte", a spus Moisă Altăr.

Lehman Brothers i-a oferit creditele spre analiză

Lehman Brothers, banca al cărei faliment a dat startul prăbuşirii pieţelor financiare, în septembrie 2008, a venit şi în România, cu circa un an şi jumătate înainte de criză pentru a cere unui grup de economişti condus de la Moisă Altăr să facă o evaluare creditelor mortgage - ipotecare.

Cum de au ajuns în România? "Noi lucrăm cu Londra, care este foarte scumpă, şi cu India, care este foarte departe", au spus americanii economiştilor români. "Ceea ce ne-au oferit a fost ca pentru India, aşa că nu am acceptat", a completat Moisă Altăr.

În 2008 era la New York exact în zilele în care a fost anunţat falimentul Lehman Brothers. Când s-a auzit, la Bucureşti, despre acest eveniment, economişti şi autorităţi publice s-au întrunit pentru a analiza cât ar putea dura efectele acestei crize ce se profila asupra României. "Întrebarea era dacă va dura trei, cinci sau şase luni. Dar mulţi spuneau că nici nu ne va afecta", îşi aminteşte Altăr.

"Criza va dura poate mai bine de zece ani şi lumea nu va mai fi ce a fost. A afectat nu numai sistemul financiar şi băncile ci întreaga construcţie financiară a omenirii. Toată ştinţa trebuie reconstruită pentru că până acum a fost construită pe teoria nomalităţii, dar nu s-au luat în calcul întâmplările rare", a spus economistul. Sunt titlurile de stat o investiţie bună?

În opinia profesorului de economie, pe fondul crizei, lipsa de credibilitate a guvernelor a devenit o mare problemă. "Nu se ştie în ce guvern poţi să mai ai încredere", a spus acesta.

Actuala criză a pornit din cauza problemelor fiscale. "Problema e Uniunea Europeană şi nu Statele Unite. Uniunea Europeană a fost construită ca un colos cu un singur picior: există uniune monetară fără uniune fiscală", spune profesorul de economie.

Or, creditarea guvernelor s-a dovedit o mare problemă. "Guvernul Greciei a minţit, Italia a minţit de asemenea, din bună credinţă sau din prostie. Dacă guvernele îşi pierd credibilitatea e grav", a spus profesorul de economie.

Băncile centrale şi rolul jucat de acestea în criză ar trebui judecat de la caz la caz. În opinia sa, pentru România a fost un noroc că actuala criză ne-a prins în timpul mandatului lui Mugur Isărescu la conducerea BNR, deoarece actualul guvernator BNR "are un feeling foarte bun". Deşi băncile centrale au un rol important în criză, impactul deciziilor lor este limitat, crede economistul.

Despre economiştii români...

Îi apreciază în mod special pe Mugur Isărescu şi Daniel Dăianu. Spune că nu s-au oprit niciodată din studiu şi au mers cu lecturile mult dincolo de "programă". "Nu poţi să ajungi atât de sus fără să fii serios". Îl apreciază mult şi pe Cristian Popa, viceguvernatorul BNR.

Din economiştii tineri, îi preţuieşte în mod special pe Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, pe Nicolae Chidesciuc, economistul şef al ING Bank, care va pleca să lucreze pentru JP Morgan Londra, şi pe Dan Bucşa, economistul şef al UniCredit Ţiriac.