Românii sunt foarte prost informaţi în ceea ce priveşte obligaţiile şi drepturile fiscale pe care le au. În loc să rezolve problema, autorităţile responsabile păstrează o secretomanie aproape ocultă asupra acestor informaţii, ascunzându- se în spatele trimiterilor la Monitorul Oficial.
În opinia Emiliei Dragu, partener al companiei de consultanţă fiscală TaxHouse, „nivelul de informare în rândurile cetăţenilor români cu privire la obligaţiile şi drepturile fiscale pe care le au este destul de scăzut. Informaţiile care ajung la cetăţeni din surse precum site-ul Ministerului de Finanţe şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), buletinele informative ale companiilor specializate sau chiar presa, sunt destul de bulversante şi, de cele mai multe ori, creează confuzii mari”.
 
Astfel, persoanelor care nu înţeleg o lege sau nu ştiu cum să o interpreteze nu le rămâne decât să apeleze, pe cheltuiala lor, la un specialist care să descâlcească lucrurile.

La alţii se poate

Fiscul românesc încearcă de câţiva ani să preia modelul spaniol, orientat către contribuabil. Cum arată de fapt Fiscul din Spania? Să ne imaginăm centre de informare care înlocuiesc ghişeele clasice, un calendar pe site-ul ANAF cu obligaţiile fiscale care spune, spre exemplu, că „mai sunt două zile până la termenul de depunere a declaraţiilor X”, centrale care preiau apelurile contribuabililor şi unde specialiştii le răspund punctual.

Potrivit partenerului TaxHouse, în Spania mai funcţionează „ghişeele cetăţeanului”, unde persoanele din respectiva regiune îşi pot rezolva aproape toate obligaţiile pe care le au faţă de stat, inclusiv cele fiscale. „În ţările nordice, lucrurile stau chiar şi mai bine, întrucât există o mai mare rigurozitate tradiţională în administrarea problemelor de stat”, mai spune Emilia Dragu.

Din păcate, nu prea avem şanse să ajungem repede din urmă aceste state. Pentru a reuşi, autorităţile trebuie să urmeze pas cu pas proiecte mari, de durată. Însă „proiectele pe termen lung nu sunt punctul forte al administraţiei româneşti. De aceea nu sunt prea optimistă în privinţa termenelor”, spune specialistul în fiscalitate.

De ce statul este perceput ca un duşman

Românii sunt încă departe de conformarea voluntară, adică de a-şi depune majoritatea, din proprie iniţiativă, declaraţiile fiscale pentru toate veniturile şi de a-şi plăti impozitele aferente. Aceasta deoarece noi percepem statul mai degrabă ca pe un duşman. „Dacă statul nu ne apără drepturile de cetăţean, este foarte greu să-şi câştige încrederea şi respectul nostru”, consideră Emilia Dragu.

În plus, există şi problema corupţiei angajaţilor Fiscului. Specialistul citat consideră că aceasta poate fi rezolvată prin modificarea Legii funcţionarului public, astfel încât angajaţii unei instituţii de stat să fie sancţionaţi sever atunci când îşi încalcă atribuţiile.

Într-o primă fază, o soluţie eficientă ar fi informatizarea întregului sistem naţional de administrare fiscală. „În timp, se va reduce numărul funcţionarilor care nu fac decât să prelucreze date şi să producă statistici şi se va spori cel al funcţionarilor bine pregătiţi care să ofere asistenţă în timp real contribuabililor sau care să-i controleze pe aceştia”, propune partenerul TaxHouse.

OBLIGAŢII
 
Ce trebuie să ştim pe timp de criză

În această perioadă, trebuie să ne depunem declaraţiile şi să ne plătim impozitele la timp, pentru a nu risca penalizări. Potrivit Emiliei Dragu, trebuie să descurajăm evaziunea cerând bonuri fiscale de la toate magazinele de unde facem cumpărături. În plus, trebuie să ne informăm prin toate mijloacele pe care le avem referitor la legile privind baza de calcul a impozitelor pe care le datorăm.

În ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată (TVA), specialistul precizează că sunt foarte puţine activităţi continue pe care le desfăşurăm pentru a obţine venituri care să nu ne înscrie în lista persoanelor impozabile în scop de TVA. Astfel, trebuie să se înregistreze ca plătitori de TVA, să emită facturi fiscale şi să declare şi plătească TVA la bugetul de stat persoanele care realizează venituri mai mari de 35.000 de euro pe an.
 
O excepţie de la regulă este contractul de muncă. Cetăţenii mai trebuie să ştie că statul are o putere mai mare decât orice bancă pentru constrângerea datornicilor, deoarece ANAF are informaţii despre toate conturile deschise de o persoana fizică în România şi în multe alte ţări din lume, inclusiv în paradisurile fiscale.

În caz de executare silită, acest lucru îi permite să pună poprire pe toţi banii din conturi, până la recuperarea sumelor datorate. Persoana va trebui să suporte şi cheltuielile de executare silită.