Când a scăzut TVA la pâine, Guvernul a pornit de la premisa că o taxă mai mică îi va determina pe producători să-și aducă afacerile la lumină.

Când a scăzut CAS, s-a gândit că mai mulți angajatori vor plăti dări la stat, renunțând la evaziune, și că vor crea mai multe locuri de muncă. 

În schimb, când trebuie să aplice un curs mai mic și o inflație mai mică pentru calculul accizelor (după o formulă de calcul introdusă otova anul trecut, și care prin care oricum românii sunt taxați mai dur decât restul europenilor), ceea ce ar însemna, teoretic, ieftinirea combustibililor, dar și a țigărilor și altor produse, Guvernul ezită să o facă. Dimpotrivă discută scenarii potrivit cărora românii vor plăti la fel de mult.

De data asta, se pare, pornește de la premisa că numai birurile mari aduc câți bani trebuie la buget. Nu înțeleg, nu este același Guvern care considera că o taxă mică scade evaziunea? 

Dubla măsură cu care își judecă deciziile este un exemplu că Executivul nu are nicio strategie pe termen lung ci una heirupistă. A avut nevoie de mai mulți bani în 2014, a introdus taxa pe stâlp și taxa de 7 eurocenți pe combustibili (invenții sută la sută românești, apărute peste noapte, nici măcar menționate anterior în vreun program de guvernare). A avut nevoie de bani la fondul de sănătate, a „inventat” CASS pe chirii.

Au fost măsuri de zece ori mai dure, luate în trecut, de guverne anterioare, și pe care investitorii le-au digerat, pentur că erau justificate de vremurile critice. Dar inconstanța și strategia de pe o zi pe alta îi sperie pe oamenii de afaceri. Cum faci un buget când ai atâtea variabile? Pentru la anul, se vorbește deja despre noi metode de calcul a impozitului pe clădiri și cine știe ce noi idei mai apar. 

Iată și ce cred investitorii, potrivit unui indice realizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), pe baza unui sondaj în rândul membrilor.

- în iunie 2014, 44,4% din respondenți considerau că mediul legislativ, fiscal și administrativ a înregistrat o înrăutățire moderată.

- cum noile taxe erodează veniturile pentru investiții,  numărul respondenților care se așteaptă la o scădere a veniturilor a crescut în mod considerabil, de la 6%, în decembrie 2013, la 20%, în iunie 2014.

Mediul economic din România prezintă oportunități de creștere, dar este necesară o îmbunătățire a predictibilității cadrului fiscal și de reglementare. Respondenții au semnalat, de asemenea, că procedurile birocratice costisitoare și lipsa capacității de planificare a autorităților îi determină pe investitori să fie precauți, mai scrie în raportul FIC.

O altă concluzie: în ansamblu, există o amorțire în ceea ce privește investițiile, respondenții afirmând deocamdată că nu se intrevăd motive pentru o perspectivă mai optimistă; investițiile așteaptă probabil o perioadă mai benefică pentru a veni în România.