Conform Eurostat, românii sunt pe ultimul loc din UE la educație online și nu sunt interesați să dobândească noi competențe și abilități digitale care să îi ajute să avanseze profesional.

România, pe ultimul loc în UE

O analiză realizată de Centrul de Formare APSAP privind comportamentul consumatorului de cursuri arată că, deși mulți români se înscriu la programe de formare în diverse domenii, unii adoptă o abordare orientată exclusiv spre obținerea unei diplome acreditate, fără a urmări acumularea efectivă de cunoștințe și competențe.

Conform datelor Eurostat, doar 10% dintre românii cu acces la Internet au participat la o formă de educație online, situând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Acest procent este semnificativ mai mic comparativ cu Irlanda (61%), Olanda (59%) și Finlanda (53%).

Printre factorii care contribuie la această situație se numără:

• rata redusă a absolvenților de învățământ superior
• interesul scăzut pentru educația formală și dezvoltarea competențelor, în special a celor digitale;
• percepția negativă asupra învățării online, care este adesea considerată inferioară educației desfășurate în format fizic.

„Oamenii nu vor să învețe, vor doar hârtia care să le „ateste” competențele”

„Românii vor cursuri ieftine și vânează reduceri. Nu doar că lipsa de seriozitate este o problemă majoră, dar se ajunge la absurdități: unii cursanți chiar cer întrebările care „vor pica” la examen, ca să treacă mai ușor. Realitatea este tristă și revoltătoare: 20% dintre cursanții care susțin că au diplomă de licență nu au nici măcar bacalaureatul luat.

Există programe de formare care impun studii universitare absolvite, iar condiția este clar publicată pe site-ul cursului. Cu toate acestea, unii încearcă să păcălească sistemul, prezentând în loc de diplomă de licență o foaie matricolă din liceu sau o diplomă de bacalaureat luată cu note mici.

Aceste tentative nu sunt doar fraude, ci reflectă o mentalitate periculoasă: oamenii nu vor să învețe, vor doar hârtia care să le „ateste” competențele. Nu e de mirare că sistemul educațional românesc produce specialiști „pe hârtie, dar fără cunoștințe reale”, a explicat președintele Centrului de Formare APSAP și fondatorul platformei cursuri-functionari.ro, Bogdan-Costin Fârșirotu.

Potrivit unei analize realizate de Centrul de Formare APSAP pe un eșantion de peste 3.000 de persoane înscrise la cursuri în 2024, peste 30% dintre participanți renunță înainte de începerea efectivă a formării.

Printre principalele motive ale abandonului se numără:

• necesitatea depunerii documentelor doveditoare ale studiilor;
• alocarea de timp pentru instruirea teoretică, practică
• existența evaluărilor și a examenului final;
• posibilitatea de a nu absolvi cursul în cazul neîndeplinirii cerințelor minime de promovare.

„Cu o astfel de atitudine, nu e de mirare că România este mereu la coada Europei în educație și dezvoltare profesională. Ne dorim salarii mari, poziții de top și cariere de succes, dar nu suntem dispuși să muncim pentru ele. Atât timp cât mentalitatea de ‘cât mai puțin efort pentru un rezultat garantat’ persistă, educația reală rămâne doar un concept abstract pentru mulți.

În plus, interesul românilor pentru cursuri de dezvoltare a competențelor digitale rămâne alarmant de scăzut, iar datele din piața muncii confirmă această realitate dureroasă”, a adăugat Fârșirotu.

Părerile sunt diferite cu privire la cursurile din online

Interesul pentru dezvoltarea de noi competențe în rândul populației din România este influențat de nivelul general de educație. Conform Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea tinerilor cu studii universitare, doar 25% dintre persoanele cu vârsta între 25 și 34 de ani finalizând o formă de învățământ superior. La nivelul UE, acest procent este de 42%.

„Aceste realități demonstrează că, fără o schimbare profundă în percepția asupra educației și o strategie clară de stimulare a competențelor digitale, România va rămâne în continuare deconectată de la tendințele educaționale moderne și de la cerințele pieței muncii din secolul XXI”, a completat Diana-Antonia Pavel, Director Executiv APSAP.

Învățarea online rămâne un subiect controversat în România, fiind percepută diferit în funcție de categoria de vârstă. Persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 45 de ani sunt, în general, deschise către educația digitală și nu o consideră inferioară învățământului tradițional. În schimb, cei de peste 45 de ani manifestă o reticență mai mare, asociind învățarea în format fizic cu rezultate mai eficiente.

Această percepție este influențată, printre altele, de creșterea numărului de furnizori de cursuri, inclusiv a celor neacreditați, care promovează programe de formare rapidă și promisiuni de câștiguri ridicate, fără a asigura o pregătire solidă.