Călin Popescu Tăriceanu e fruntaş liberal din 1990. S-a afirmat în zilele conflictului cu FSN, alături de Dinu Patriciu, drept unul dintre liderii Opoziţiei politice şi de stradă.

O secvenţă memorabilă îl surprinde în balconul Palatului Victoria alături de alţi lideri ai Opoziţiei democratice, în după-amiaza lui 28 ianuarie 1990, ziua marii contestări de stradă a regimului neocomunist patronat de Ion Iliescu.

Călin Popescu Tăriceanu a fost preşedintele PNL şi premierul României în numele acestui partid.

De la un asemenea om, te-ai aştepta să ducă un război împotriva conducerii de pe poziţii de fruntaş PNL demn, orgolios, consacrat cu toate energiile afirmării plenare a partidului în confruntare cu toate partidele din România.

O simplă privire aruncată asupra faptelor şi vorbelor lui Călin Popescu Tăriceanu din ultimul timp îţi stîrnește o contrarietate asemănătoare celei provocate, în snoavă, ţăranului ardelean de către girafă:

— Aşa ceva nu există! exclami, simţind nevoia să te freci la ochi şi să-ţi arzi o palmă zdravănă peste ureche.

Pe cît de critic al conducerii PNL, al PDL, al lui Traian Băsescu, al întregului Univers cunoscut de om e Călin Popescu Tăriceanu, pe atît de slugarnic, slugarnic tîrîtor, e cu PSD şi mai ales cu Victor Ponta.

După pîrţul mediatic care a fost Grupul de Iniţiativă pentru păstrarea identităţii liberale, Călin Popescu Tăriceanu a dat fuga-fuguţa la Antena 3.

Aici, venind vorba despre refacerea USL, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că PNL  ar trebui să se mulțumească de la PSD și cu firimituri:

„Realizator: Premierul Victor Ponta a spus că nu mai crede în ideea refacerii USL chiar dacă veţi veni foarte repede, pînă în septembrie, cu un partid liberal.

Călin Popescu Tăriceanu: Mie mi se pare normal. Nici eu, astăzi, cînd am fost întrebat acelaşi lucru… Ce se întîmplă, totuşi? USL a fost o construcţie făcută pe picior de egalitate între două partide hai să spunem mari, cu audienţă mare în sondaje la vremea respectivă. Realitatea este cu totul alta. Pornim, sigur, din start cu o anumită greutate, dar nu se poate compara, eu ştiu… Eu sunt foarte sincer şi realist: nu pot să compar 17 parlamentari cu 135. E altă dimensiune, altă pondere“.

Fostul premier a angajat un război pe viaţă şi pe moarte împotriva conducerii PNL, sub semnul preocupării pentru măreția  partidului.

Iată-l însă declarînd solemn că, în eventualitatea unor negocieri cu PSD, PNL trebuie să se mulţumească, din start, cu firimiturile aruncate de ghiorţanul PSD.

Evident, orice negociere între două partide presupune concesii reciproce pe parcursul negocierilor.

Dar ca politicanul unui partid să declare din start că partidul lui trebuie să se mulţumească cu ipostaza de slugă a celuilalt partid  – asta nu s-a mai pomenit în istoria politicii moderne.

Colegii de partid ai lui Călin Popescu Tăriceanu îl taxează cu eticheta de trădător.

Faţă de ceea ce face Călin Popescu Tăriceanu ca instrument al PSD termenul e un elogiu.

Pînă şi cei mai mari trădători puşi de ocupant în fruntea unei ţări cotropite păstrează faţă de Stăpîn o anume reticenţă, dacă nu chiar o anume antipatie.

S-a spus şi s-a scris că fruntaşii comunişti din anii stalinismului erau nişte simple unelte ale Moscovei.

Documentele ivite ulterior arată că Gheorghiu Dej, de exemplu, rămînea undeva, în adîncul fiinţei sale, depărtat de Moscova, independent, jucînd după cum îi cînta Kremlinul nu din convingere, ci din interes.

Nici vorbă de așa ceva la Călin Popescu Tăriceanu.

Acesta e sincer fanatic sluga PSD.

Nici un lider PSD-ist, nici măcar un PSD-ist simplu nu se dedă la o atît de greţoasă lingere politică a lui Victor Ponta, ca fostul premier şi fostul preşedinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu.

Pentru a desemna supunerea totală, orbească, a unui bărbat la hachiţele unei muieruşte, românii folosesc expresia:

E o cîrpă în amor!

Uimiți de cît de jos poate coborî un bărbat pentru a face pe plac unei femei, iscoditorii sufletului omenesc se referă deseori la taine de alcov.

Ca, de exemplu, o impotență a bărbatului pe care n-o poate rezolva decît o anumită femeie, cea față de care respectivul e o cîrpă pur și simplu.

Urmărind faptele şi vorbele lui Călin Popescu Tăriceanu ai impresia ciudată că fostul premier a găsit în PSD partenera care-i poate rezolva tulburările de erecție.

Atît de tare e slugărnicia lui Călin Popescu Tăriceanu faţă de PSD, încît, la o adică, poţi crede că e victima unei situaţii unice în istoria omeniri:

Un bărbat e dependent sexual de un Partid!

Printre altele, Crin Antonescu are şi rara capacitate la un politician de a fixa pe un altul într-o formulă memorabilă.

Despre Călin Popescu Tăriceanu Crin Antonescu a zis la Realitatea TV din 23 mai 2014 că „face atîtea piruiete de i se văd desuurile roşii, subţiri“.

Ce-a vrut să spună Crin Antonescu prin aceasta?

Că fostul preşedinte al PNL face jocurile PSD fără cea mai mică preocupare de a ascunde asta.

Urmărindu-l, ai impresia că, în chip unic, domnia sa n-are altă grijă zilnică decît de a-i arăta lui Victor Ponta că-i este slugă credincioasă.

Această slugărnicie unică prin raportare nu numai la un om de vîrsta respectabilă a lui Călin Popescu Tăriceanu şi de CV-ul acestuia, dar şi prin raportare la un om, care e om pur și simplu şi nu limbric, oferă romînilor un mare avantaj:

Urmărind faptele şi vorbele lui Călin Popescu Tăriceanu, putem şti cu exactitate în orice moment scopurile şi mijloacele războiului angajat de PSD împotriva Opoziţiei de Dreapta.

Recent, Călin Popescu Tăriceanu a înfiinţat Grupul de Iniţiativă privind păstrarea identităţii liberale.

Înfiinţarea Grupului e prima acţiune concretă a lui Călin Popescu Tăriceanu în bătălia împotriva conducerii PNL.

Un politician precum Călin Popescu Tăriceanu avea la dispoziţie o mie şi unul de obiective majore pentru un Grup de rezistenţă în PNL.

Putea să-şi propună un Grup pentru respectarea democraţiei în PNL.

Putea să-şi propună un Grup pentru revenirea la principile lui Ionel Brătianu.

Nimic din toate acestea.

Călin Popescu Tăriceanu a înfiinţat un Grup care-şi propune să lupte împotriva fuziunii PNL-PDL.

Face asta în numele păstrării identităţii liberale.

Identitatea PNL a fost pusă la îndoială însă şi de alierea cu un partid neocomunist precum PSD. N-ar fi fost normal ca Grupul de iniţiativă pentru păstrarea identităţii liberale să proclame şi refuzul unei noi alieri cu PSD?

Fireşte că da.

Dacă Grupul de Iniţiativă ar fi fost expresia grijii reale a lui Călin Popescu Tăriceanu faţă de identitatea PNL, pusă la îndoială de fuziune.

Numai că Grupul de iniţiativă nu această menire o are.

El a fost înfiinţat de cîrpa PSD-istă, Călin Popescu Tăriceanu, pentru a rezolva un interes vital al PSD:

Blocarea fuziunii PDL-PNL.

Fireşte, cititorii se vor întreba în ce măsură o virgulă precum Grupul de iniţiativă s-ar putea opune unui proces istoric precum cel al formării unui mare partid de Dreapta.

Victor Ponta l-a pus pe Călin Popescu Tăriceanu să încropească Grupul, mizînd nu pe influenţa piţifelnicilor din grup în PNL, ci pe diversiunea mediatică.

Maşinăria propagandistică a PSD – Antena 3 şi România Tv – s-au pus imediat în mişcare pentru a da Grupului semnificaţia unui Cutremur în PNL, pentru a crea imaginea că PNL e pe cale de destrămare.

În același timp, aceeași mașinărie l-a pus la lucru pe Călin Popescu Tăriceanu pentru a repeta papagalicește, alături de salariații lui Dan Voiculescu și ai lui Sebastian Ghiță,  că fuziunea PNL-PDL are menirea de a pune lui Traian Băsescu pe tavă PNL.

Cum Dumnezeu s-ar putea întîmpla asta?1

Călin Popescu Tăriceanu n-are un răspuns.

E și normal.

Stăpînul PSD nu i – a zis ce să spună.

Deocamdată.