Steagul României Sursa foto: Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
România se confruntă cu o criză demografică fără precedent, una dintre cele mai grave din ultimele decenii. În anul 2024, numărul nașterilor a coborât sub pragul de 150.000, comparativ cu peste 314.000 în 1990, ceea ce indică o scădere de peste 50% într-o singură generație.
Potrivit proiecțiilor realizate de organisme internaționale, precum ONU și Eurostat, România ar putea ajunge la aproximativ 10-12 milioane de locuitori până în anul 2100, comparativ cu peste 19 milioane în prezent.
Sociologul Iulian Stănescu, cercetător la Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții al Academiei Române (ICCV), atrage atenția asupra gravității acestui fenomen.
„Cea mai mare pierdere de populație pe timp de pace”
„Traversăm acum o perioadă în care practic avem cea mai mare pierdere de populație pe timp de pace și asistăm la dispariția lentă a noastră, ca popor”, a declarat acesta.
Statisticile confirmă această evaluare: România a pierdut aproximativ 20% din populație raportat la 1990.
Această reducere drastică nu doar că afectează structura demografică, dar are și implicații directe asupra economiei și sistemului social.
Sursa foto: Pixabay
Românii prețuiesc familia, dar nu mai fac copii
Un paradox evident în societatea românească este faptul că, deși mulți români se declară mulțumiți de viața de familie și valorizează puternic acest aspect, rata natalității continuă să scadă.
„Românii valorizează familia, dar nu mai fac copii”, subliniază Stănescu, explicând că modelul cultural dominant a devenit cel al familiei cu un singur copil.
Această tendință nu este susținută de politici de control al populației, precum cele implementate de China sau Iran în trecut, ci de schimbările socio-economice și culturale care influențează deciziile individuale.
Populația vârstnică în creștere, populația tânără în scădere
În anii 1990-1992, populația sub 18 ani reprezenta aproximativ 30% din total, iar populația vârstnică era sub 20%.
Astăzi, cele două categorii au ajuns să fie egale ca proporție, fiecare având 20% din total. Tendința este ca populația tânără să scadă și cea vârstnică să crească în termeni de pondere, ceea ce va avea efecte semnificative asupra sistemului de pensii și asupra pieței muncii.
„De-abia acum începem să resimțim presiunile care derivă din necesitățile unei populații vârstnice în creștere”, avertizează Stănescu.
Companiile din diverse sectoare economice încep să semnaleze dificultăți tot mai mari în recrutarea forței de muncă, ceea ce poate afecta dezvoltarea economică a țării în anii următori.
Criză demografică globală
Această criză demografică nu este un fenomen izolat în România. Potrivit lui Stănescu, multe state din lume, inclusiv cele occidentale, se confruntă cu scăderi similare ale natalității.
„În următorii 10-20 de ani, chiar majoritatea statelor lumii s-ar putea confrunta cu așa ceva”, explică sociologul.
Factorii care contribuie la această tendință sunt diversificați și includ urbanizarea, accesul crescut al femeilor pe piața muncii și amânarea primei nașteri din cauza prioritizării carierei universitare.
„Viața fertilă a femeilor este mult mai redusă ca număr de ani decât era acum o generație sau două”, subliniază Stănescu, explicând că schimbările sociale și profesionale au un impact major asupra deciziilor privind maternitatea.
Lipsa unui plan concret
În ciuda gravității problemei, subiectul scăderii demografice nu este abordat suficient în dezbaterile politice din România.
Deși în unele programe prezidențiale a fost menționată această problemă, soluțiile propuse au fost vagi, iar măsurile concrete au lipsit.
„Când vine cineva cu un nou proiect de țară, chipurile asistăm la o dezbatere a marilor probleme ale societății românești, dar dacă ne uităm înapoi în programele prezidențiale din 2014, există doar un capitol despre ‘Demografie’, formulat nefericit”, remarcă Stănescu.
Aceasta evidențiază o realitate sumbră: deși acestă criză demografică afectează profund viitorul României, autoritățile nu au implementat strategii eficiente pentru a contracara această tendință.
