România, fără Guvern cu puteri depline din 5 mai. Cronologia celor patru luni de criză politică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România se află de patru luni fără un guvern cu puteri depline, după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis la 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură. În acest interval, președintele Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier, Eugen Tomac și Adrian Veștea, însă niciuna nu a dus la învestirea unui nou guvern.

România, fără Guvern cu puteri depline din 5 mai

Tensiunile politice au început înainte de demiterea Cabinetului Bolojan. La 20 aprilie, în cadrul unui eveniment intitulat „Momentul adevărului”, organizat la Palatul Parlamentului, PSD a decis să retragă sprijinul politic acordat Guvernului Ilie Bolojan. Social-democrații au invocat „prăbuşirea economico-socială din ultimele 10 luni” şi „lipsa dialogului real în Coaliţie şi cu partenerii sociali”.

Trei zile mai târziu, la 23 aprilie, miniștrii PSD din coaliția formată din PSD, PNL, USR și UDMR și-au înaintat demisiile. Aceștia au motivat că „premierul nu mai are sprijinul unei majorităţi parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai are legitimitatea democratică de a exercita funcţia de conducere a Guvernului României”.

La 5 mai, Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE - Întâi România.

Moțiunea a fost intitulată „Stop [Planului Bolojan] de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”.

Primele consultări de la Cotroceni nu au adus un nume de premier

După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultările cu formațiunile parlamentare în vederea desemnării unui nou prim-ministru.

Primele discuții formale au avut loc la 18 și 21 mai. La 18 mai, șeful statului s-a întâlnit cu reprezentanții PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, ai minorităților naționale, S.O.S. România și POT.

Liderii formațiunilor nu au propus atunci nume pentru funcția de premier, ci au prezentat condițiile și formulele în care ar fi fost dispuși să participe la o viitoare guvernare.

La 21 mai, Nicușor Dan a continuat consultările cu parlamentarii din grupurile „Uniţi pentru România” și „PACE - Întâi România”, precum și cu parlamentarii neafiliați.

Eugen Tomac, prima nominalizare făcută de Nicușor Dan

Prima desemnare pentru funcția de premier a venit la 4 iunie, când președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe europarlamentarul Eugen Tomac.

Zece zile mai târziu, pe 14 iunie, Tomac și-a depus mandatul fără să mai ajungă în Parlament pentru votul de învestitură.

„Am plecat în urmă cu 10 zile cu convingerea că pot convinge partidele afiliate familiilor europene, pentru a le câştiga încrederea. Nu am găsit această atitudine din partea tuturor partidelor”, a spus Eugen Tomac, la Palatul Cotroceni.

Tot în 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat o nouă propunere de premier: liberalul Adrian Veștea. Decizia a produs însă tensiuni în interiorul PNL. Președintele partidului, Ilie Bolojan, a calificat desemnarea drept „un act ostil” și a afirmat că reprezintă „o evidentă încercare de rupere” a PNL. Bolojan a mai spus că nu fusese informat despre intenția președintelui de a-l nominaliza pe Adrian Veștea.

PNL a reacționat dur la desemnarea lui Adrian Veștea

La 21 iunie, Congresul extraordinar al PNL a adoptat două rezoluții care prevedeau că membrii partidului care ar participa la construcția unui guvern alături de PSD urmau să fie excluși. În același timp, formațiunea a cerut demisia din PNL a lui Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Tot atunci, Ilie Bolojan a fost reales în funcția de președinte al partidului.

O zi mai târziu, la 22 iunie, Guvernul propus de Adrian Veștea a fost respins de Parlament.

Executivul a primit 189 de voturi „pentru” și 23 de voturi împotrivă, dintr-un total de 212 voturi exprimate.

Adrian Veștea a declarat după vot că rezultatul nu a fost cel pe care îl sperase pentru România, dar că îl respectă.

Eugen Tomac, Nicușor Dan și Adrian Veștea . Sursă foto: Presidency.ro

După 22 iunie nu a mai existat nicio nominalizare

La 23 iunie au avut loc noi consultări între președinte și partidele parlamentare pentru desemnarea unui premier. La finalul acestora, Nicușor Dan a declarat că varianta care părea să se contureze era cea a unui guvern minoritar și că procesul de formare a unui nou Executiv trebuie să fie „accelerat”. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că social-democrații sunt gata să își asume guvernarea.

La rândul său, Ilie Bolojan a declarat că un Pact pentru România ar putea reprezenta „o formulă realistă prin care putem avea în termen scurt un guvern, care să fie valabil până la sfârşitul anului, pe care forţele politice l-ar semna”.

Liderul PNL a pus în discuție și varianta unor guverne minoritare, fie construite în jurul PSD, fie în jurul PNL, USR și UDMR.

Președintele USR, Dominic Fritz, a afirmat însă că formațiunea sa nu poate susține un guvern din care face parte PSD. În același timp, liderul AUR, George Simion, a declarat că parlamentarii partidului vor vota doar un premier propus de Alianța pentru Unirea Românilor și un Executiv din care formațiunea să facă parte.

PSD și PNL-USR-UDMR au venit cu propuneri diferite de premier

La 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD a decis în unanimitate ca partidul să își asume guvernarea. Tot atunci, Sorin Grindeanu a devenit propunerea social-democraților pentru funcția de prim-ministru.

Două zile mai târziu, la 26 iunie, Ilie Bolojan a anunțat că europarlamentarul Siegfried Mureșan este propunerea comună a PNL, USR și UDMR pentru conducerea Guvernului.

Din acel moment, cele două tabere politice au rămas cu variante diferite de premier: Sorin Grindeanu pentru PSD și Siegfried Mureșan pentru PNL, USR și UDMR.

Nicușor Dan a respins ideea alegerilor anticipate

La 14 iulie, în timpul reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina, președintele Nicușor Dan a vorbit despre posibilitatea alegerilor anticipate. Șeful statului a declarat că „alegerile anticipate ar prelungi starea de incertitudine şi n-ar aduce, de fapt, nimic nou, pentru că toate sondajele ne spun că vom fi cam tot acolo, fără o posibilitate de a forma o majoritate, fără o discuţie între exact aceleaşi partide care nu reuşesc să aibă o discuţie acum”.

Două zile mai târziu, la 16 iulie, în cadrul unui eveniment organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și sub egida Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, Nicușor Dan a fost întrebat care este soluția pentru criza guvernamentală.

„Nu este un răspuns pe care să-l dau eu. Eu am pus nişte condiţii, mai departe e treaba partidelor să găsească acea majoritate. (...) În acest moment niciunul din cei doi premieri propuşi (n. r.: Siegfried Mureşan şi Sorin Grindeanu) nu face o majoritate, dacă aş şti că o face, l-aş nominaliza mâine”.

Discuțiile au fost reluate la finalul verii

La 27 august, președintele Nicușor Dan a anunțat că va relua discuțiile cu partidele politice la 1 septembrie, în încercarea de a forma o majoritate parlamentară care să poată învesti un guvern cu puteri depline.

„Acum, imediat la 1 septembrie, o să avem o nouă consultare, o să vedem, formală sau informală, şi eu cred că vom găsi o majoritate pentru un guvern care să fie stabil. Eu cred că este o urgenţă, cred că toată lumea realizează că este o urgenţă să avem un guvern”, a subliniat preşedintele la Chişinău.

Nicușor Dan a explicat atunci și de ce nu a mai făcut o nouă desemnare de premier în timpul verii. Președintele a arătat că mai multe tentative eșuate de învestire ar fi putut vulnerabiliza România în relația cu agențiile de rating. Șeful statului a mai precizat că viitorul Executiv va fi, cel mai probabil, unul politic.

sursa: Facebook

Sorin Grindeanu și-a reafirmat candidatura

La 31 august, la Sinaia, în cadrul Consiliului Politic Național al PSD, Sorin Grindeanu a declarat că social-democrații vor merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu propria variantă de premier. Liderul PSD a spus că își asumă funcția.

„Ceea ce am stabilit noi astăzi este cadrul politic în care PSD va susţine viitorul guvern. Iar variantele sunt - fie guvern minoritar PSD, fie un guvern în jurul PSD. Spre deosebire de alţii care confundă guvernul cu o primărie, eu ştiu ce înseamnă să fii premier”, a mai spus Grindeanu.

La 1 septembrie, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că poziția PNL a rămas neschimbată. Liberalii nu vor susține un guvern din care face parte PSD, indiferent dacă premierul este independent sau vine din partea unui partid. Abrudean a mai spus că propunerea PNL, susținută de USR și UDMR, rămâne Siegfried Mureșan și că liberalii sunt pregătiți inclusiv să intre în opoziție.

Nicușor Dan: „E momentul să tranşăm problema”

La 3 septembrie, în contextul participării la ședința CSM, Nicușor Dan a fost întrebat din nou despre momentul desemnării unui premier.

„Evident că societatea aşteaptă să avem un guvern, au existat discuţii în toată această perioadă. Nu am acţionat prea mult pentru că mulţi parlamentari erau în vacanţă şi, după cum ştiţi, trebuie un vot fizic, dar e momentul să tranşăm problema”, a spus Nicuşor Dan în context.

De la respingerea Guvernului Adrian Veștea, la 22 iunie, președintele nu a mai făcut o altă nominalizare pentru funcția de prim-ministru. PSD continuă să îl susțină pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR merg în continuare pe varianta Siegfried Mureșan.