România are o inflație mai mică, dar prețurile continuă să crească. Mihai Fifor: Asta nu înseamnă că s-au ieftinit lucrurile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Deputatul PSD Mihai Fifor critică modul în care este prezentată scăderea inflației din România și susține că reducerea ratei anuale nu înseamnă și ieftinirea produselor și serviciilor, într-o postare publicată pe Facebook.

Reacția vine după datele pentru luna iulie invocate de Fifor, potrivit cărora rata anuală a inflației ar fi coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie. Social-democratul afirmă însă că, în aceeași perioadă, prețurile de consum au continuat să crească, cu 0,58% față de luna precedentă.

Fifor: Scăderea inflației nu înseamnă scăderea prețurilor

Mihai Fifor susține că scăderea inflației trebuie interpretată în contextul evoluției prețurilor și nu poate fi echivalată automat cu o ieftinire.

„Da, inflația anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie. Sună bine. Numai că asta nu înseamnă că prețurile au scăzut”, a scris deputatul PSD.

Fifor explică diferența printr-un exemplu simplu: dacă un produs a costat 100 de lei, apoi 110 lei, iar ulterior ajunge la 118 lei, reducerea ratei inflației nu înseamnă că produsul s-a ieftinit. Prețul este în continuare mai mare decât în perioada anterioară.

Datele oficiale disponibile pentru luna iunie confirmă această diferență. INS a raportat atunci o rată anuală a inflației de 10,42%, în timp ce prețurile de consum au crescut cu 0,06% față de mai.

Efectul de bază, invocat în explicația scăderii

Unul dintre argumentele centrale ale lui Mihai Fifor este efectul de bază. Inflația anuală compară nivelul prețurilor cu cel din aceeași lună a anului precedent.

În consecință, atunci când din comparație ies luni în care au fost înregistrate scumpiri importante, rata anuală poate să scadă chiar dacă prețurile continuă să crească de la o lună la alta.

Un punct de vedere similar a fost exprimat în iulie de analistul financiar Flavius Jakubowicz, care a declarat pentru AGERPRES că încetinirea inflației este legată în bună măsură de efectele de bază și de evoluția prețurilor la energie și combustibili. El a vorbit despre începutul unei traiectorii de dezinflație, dar nu despre încheierea episodului inflaționist.

România avea cea mai mare inflație din UE în iunie

Problema nivelului ridicat al prețurilor rămâne relevantă chiar și în condițiile unei reduceri a ratei anuale.

Potrivit Eurostat, România a avut în iunie cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 9,2%, calculată prin indicele armonizat utilizat pentru comparațiile europene. Media UE era de 2,9%, iar cea a zonei euro de 2,8%.

Datele INS pentru aceeași lună arătau scumpiri importante la mai multe categorii. Serviciile au fost cu 13,67% mai scumpe față de iunie 2025, mărfurile nealimentare cu 12,29%, iar alimentele cu 5,75%.

Cele mai mari creșteri anuale de preț raportate de INS au fost înregistrate la energia electrică, cu aproape 60%, chirii, cu peste 43%, și motorină, cu peste 28%.

Fifor leagă inflația și de scăderea consumului

În mesajul său, Mihai Fifor susține că reducerea presiunilor asupra prețurilor poate apărea și într-o economie în care consumul încetinește.

Datele Eurostat confirmă că România a traversat în 2026 o perioadă dificilă pentru comerțul cu amănuntul. În mai, volumul comerțului cu amănuntul era cu 4% sub nivelul din aceeași lună a anului precedent. În aprilie, scăderea anuală fusese de 5,7%, cea mai mare dintre statele UE pentru care erau disponibile date.

Totuși, aceste date nu demonstrează singure că scăderea consumului este cauza directă a reducerii inflației. Evoluția prețurilor este influențată simultan de mai mulți factori, inclusiv energie, combustibili, servicii, costuri de producție, cerere și efecte de bază.

Critici privind prețul energiei

O altă parte importantă a mesajului lui Mihai Fifor vizează piața energiei. Deputatul afirmă că România poate ajunge să exporte energie ieftină în timpul zilei și să importe energie mult mai scumpă în perioadele de vârf.

Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a descris anterior o situație similară. Într-o declarație pentru Radio România Actualități, el afirma că România exportă energie în timpul zilei la prețuri de 10-20 de lei/MWh și ajunge să importe, la vârful de consum de la ora 18:00, la prețuri de 2.000-3.000 de lei/MWh.

Într-o declarație din septembrie 2025, Ivan vorbea, de asemenea, despre perioade în care energia solară era exportată la aproximativ 0,20 euro/MWh și despre importuri foarte scumpe în intervalele de consum ridicat.

Aceste afirmații se referă însă la situații și perioade specifice de pe piața energiei și nu pot fi extrapolate automat la fiecare zi sau la întreaga piață.

Ce spune, de fapt, scăderea inflației

Reducerea ratei inflației este, în principiu, o evoluție favorabilă: înseamnă că prețurile cresc într-un ritm mai lent. Nu înseamnă însă că nivelul general al prețurilor revine la cel de dinaintea perioadei de scumpiri.

Diferența este importantă pentru gospodării. Dacă inflația scade de la 10% la 8%, prețurile pot continua să crească, doar că într-un ritm mai lent. Pentru ca prețurile să înceapă să scadă în termeni generali este necesară o evoluție diferită, respectiv deflația.

În cazul României, datele oficiale disponibile pentru iunie arătau că presiunile asupra prețurilor erau încă ridicate, în special în zona serviciilor și a produselor nealimentare. În același timp, România avea cea mai mare inflație din UE potrivit indicatorului armonizat.

Atacul lui Mihai Fifor la adresa lui Ilie Bolojan

Pornind de la aceste date, Mihai Fifor critică discursul politic prin care scăderea inflației este prezentată drept o victorie a Guvernului.

Deputatul PSD îl acuză pe Ilie Bolojan că politicile sale economice au afectat consumul și puterea de cumpărare și susține că Executivul ar trebui să se concentreze mai mult asupra costurilor energiei, prețurilor la pompă și combaterii evaziunii fiscale.

Într-un registru puternic politic, Fifor afirmă că „românii nu trăiesc din procentele din punctajele PNL”, ci din salarii și pensii și din ceea ce plătesc pentru alimente, facturi, carburanți și rate.

Declarațiile reprezintă poziția politică a deputatului PSD și nu constituie, în sine, o evaluare independentă a efectelor politicilor Guvernului.