Locatarii blocului nr. 2 de pe Aleea Politehnicii nr. 2 din sectorul 6 n-au mai dat drumul la căldură din ianuarie. Nu s-au debranşat, ci s-au „reabilitat“. Faţada nou-nouţă a primului bloc reabilitat termic din Bucureşti le eclipsează pe cele mohorâte din jur. Factura la întreţinere a scăzut dramatic, iar achitarea datoriei pentru reabilitare se face eşalonat, pe parcursul mai multor ani. „Astă-vară, pe căldurile alea, era aproape frig în casă“, explică Ana Lupşescu, o locatară de la parter.

La iniţiativa fostei administratoare, cele 20 de familii din imobil au convenit, în 2005, să se înscrie în programul de reabilitare termică derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL).

Consum redus cu o treime

Reabilitarea blocului din Aleea Politehnicii a durat doi ani şi a costat 6,3 miliarde de lei vechi, din care un miliard a fost plătit de locatari. Un apartament de 3 camere a avut de achitat 65 de milioane de lei (1.850 euro), iar unul de patru camere – 80 de milioane (2.300 euro). „E o investiţie foarte rezonabilă. Cu banii ăştia nu plăteam decât termopanele“, admite Ana Lupşescu. Administratorul blocului spune că, în comparaţie cu decembrie, consumul de energie termică din ianuarie a scăzut cu 35%.

Reabilitare cu obstacole

Programul de reabilitare termică a fost introdus în 2005, ca parte a planului de eficientizare energetică naţională, convenit cu Comisia Europeană. Din cele 693 de clădiri înscrise în program, până acum au fost reabilitate doar 32 de blocuri în Bucureşti, Buzău, Medgidia, Moldova Nouă, Ploieşti, Topoloveni, Miercurea Ciuc, Piatra-Neamţ, Târgoviş te, Sfântu Gheorghe şi Târgu-Mureş.

Preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri, Emilia Cerna Mladin, spune că 95% din clădirile din România ar trebui reabilitate energetic. Programul derulat de minister se desfăşoară însă greoi, iar mulţi nici n-au auzit de el. Până în 2005 nu au existat solicitări de includere în program, deşi OUG 174 a fost aprobată din 2002.

Un obstacol major e faptul că toţi locatarii trebuie să aprobe investiţia, acord aproape imposibil de obţinut în blocurile cu mulţi pensionari. Apoi, cererea e trimisă autorităţilor locale. Un auditor energetic expertizează clădirea şi propune măsurile de reabilitare termică. 33% din cheltuieli sunt achitate de asociaţie în 10 ani, restul fiind suportat de bugetul ministerului (34%) şi din cel al primăriei (33%).

Lucrările constau în „anveloparea“ clădirii, prin montarea pe faţadă a unui strat izolator, înlocuirea tâmplăriei clasice cu geam termoizolator, refacerea hidroizolaţiei terasei, a subsolului şi a instalaţiilor.

Cum s-au reabilitat termic cehii, pe banii lor