Rivalități și ostracizări în lumea filmului românesc. Controversele între regizori, între actori sau geloziile dictatoriale au făcut diferența.

Lumea filmului nu a fost scutită de rivalități și ostracizări. Scandalurile erau la ordinea zilei. Se lucra, inclusiv cu note la Securitate și sabotaje. Și vorbim de actori mari, regizori mari. Evident, nu putem ignora nici geloziile Elenei Ceaușescu.

Rivalități: Nicolaescu vs Bostan

Rivalități precum aceea dintre Sergiu Nicolaescu și Elisabeta Bostan sunt memorabile. Nicolaescu susținea desprinderea de URSS, Bostan rămăsese cumva apropiată cinematografiei sovietice la nivel de colaborări. La capitoul rivalități, cei doi au folosit Securitatea, Partidul. Sergiu Nicolaescu dorea să regizeze el filmul inspirat de povestea lui Fram Ursul Polar, în colaborare cu Germania Federală. Elisabeta Bostan dorea să facă filmul colaborând cu sovieticii. Mai ales că ei erau experți în dresura urșilor albi.

Nicolaescu a spus că Bostan l-ar fi turnat la Securitate că făcea spionaj economic. El nu i-a rămas dator, Chiar dacă Bostan a făcut filmul Saltimbancii, Sergiu Nicolaescu a fost și el recompensat de Miu Dobrescu de la Partid cu șansa filmului Mihail Câine de Circ. Contrele dintre cei doi mari regizori au continuat până în anii 80.

Rivalități: Albulescu „îl sapă” pe Nicolaescu

Rivalități au fost și între Mircea Albulescu și Sergiu Nicolaescu. Regizorul voia ca ”Mihai Viteazul” să aibă actori americani. Charlton Heston, Richard Burton, Liz Taylor, Orson Wells. Regizorul a susținut că a fost o victimă a unei rivalități. Era deja în avionul de Munchen pentru a pleca de acolo spre SUA. Avea acord de distribuție, draft de buget, contract. Avionul a fost oprit pe pistă chiar înainte de decolare. Sergiu Nicolaescu a fost luat din avion aproape forțat.

Regizorul a fost dus direct la CC al PCR și acolo i s-a spus că filmul se va face cu distribuție românească. Mai târziu, s-a aflat că la originea acestei decizii ar fi stat o „turnătorie” a lui Mircea Albulescu. Actorul ar fi protestat în scris față de ignoarea valorii actorilor români într-un film de asemenea importanță. Evident, actorul voia și el un rol. A fost repartizat în rolul Popa Stoica. Filmul apare în același an cu „Tezele din Iulie” care au schimbat soarta filmografiei românești.

Elena Ceaușescu „o scoate” de două ori pe Violeta Andrei. Este incredibil ce a putut să-i facă soția dictatorului marii actrițe!

Violeta Andrei este și azi cea mai frumoasă actriță din România, chiar și la 83 de ani. Născută la Brașov, la 29 martie 1941, a fost la fel de distinsă precum Catherine Deneuve, frumoasă și pasională ca Sophia Loren, aparent răsfățată ca Liz Taylor, capricioasă și imprevizibilă ca Brigitte Bardot. S-a căsătorit la 20 de ani cu demnitarul comunist Ștefan Andrei, care a fost și Ministru de Externe. La 25 de ani, a primit primul rol în filmul „Golgota” din 1966.

Elena Ceaușescu nu a suportat frumusețea ei și nici prezența ei la marile recepții fiindcă era mai vizibilă decât ea. Prima dată,  „savanta” a „scos-o” în 1973 din activitate. Tezele din Iulie existau deja iar fimele „Dincolo de Nisipuri” și ”100 de lei” au fost considerate de cenzură ca nerespectând linia de partid și nici adevărul lor despre venirea comunismului ori despre societatea comunistă. Elena Ceaușescu i-a pus microfoane în dormitor.

Generalul Pacepa, în „Orizonturi Roșii” o amintește pe „Savanta” nu studiind tratate de chimie ci audiind casete cu momentele intime ale actriței. Un securist uitând să o mai informeze despre actriță s-a ales cu o întrebare: „Da ce-are domle, a murit?”.Ultima dată, Violeta Andrei a fost interzisă definitiv în 1984, ea nemaiapărând în filme până la finalul regimului Ceaușescu.

Așadar, filmografia românească are istoria ei aparte. Filmele, actorii, regizorii au trecut prin multe de-a lungul regimului comunist.

Sursa foto: Arhivă