Evenimentul Zilei > Opinii > Opinii EVZ > Revoltații din 16 noiembrie sunt uitați. Se vor întoarce împotriva celor pe care i-au votat
Revoltații din 16 noiembrie sunt uitați. Se vor întoarce împotriva celor pe care i-au votat

Revoltații din 16 noiembrie sunt uitați. Se vor întoarce împotriva celor pe care i-au votat

Comisia electorală din Parlament a decis, prin consens, ca, la viitoarele alegeri, Diaspora să fie reprezentată de doi senatori și cinci deputați.

 Acum, Diaspora are doi senatori și patru deputați. Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, norma de reprezentare a unui deputat este de 70.000 de „locuitori” (nu alegători), iar pentru un senator este de 160.000 de locuitori.

Potrivit unui document al Ministerului de Externe – un răspuns la interpelarea deputatului Florin Pâslaru- doar în spațiul european s-ar afla 3,5 milioane de români. Această estimare se bazează pe datele oferite de autoritățile din diferite state europene. Sunt câteva țări, Franța și Irlanda, de exemplu, care nu colectează date privind naționalitatea cetățenilor străini aflați legal pe teritoriul lor. În schimb, Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, la 18 august 2014, că, pe baza datelor furnizate de Direcţia Generală de Paşapoarte, numărul alegătorilor români în străinătate ar fi de doar 530.652 de persoane. Trec peste neconcordanța datelor și peste presupunerea că datele Direcției de Pașapoarte sunt depășite. Dar chiar și în aceste condiții ar trebui să avem cel puțin șapte deputați și trei senatori care să reprezinte Diaspora.

Alegerile de la 16 noiembrie au arătat că românii care muncesc sau studiază peste hotare sunt puternic hotărâți să se implice în politica din țară. Vor o schimbare pentru a se putea întoarce acasă. Prezența uriașă de la alegerile prezidențiale – circa 190.000 la primul tur, peste 370.000 în turul doi, plus mii sau zeci de mii care nu au mai apucat să voteze – arată asta. O subreprezentare a acestor oameni în viitorul Parlament le-ar transmite semnalul că nu sunt doriți acasă. Că actuala putere se răzbună pentru contribuția lor determinantă – nu atât numeric, cât mai degrabă psihologic – la victoria lui Iohannis.Că PNL i-a uitat.

Degeaba se vor prezenta sute de mii de alegători la ambasade și consulate la proximele alegeri parlamentare, dacă forța lor va fi puternic diminuată de numărul parlamentarilor alocați Diasporei. O mică paranteză: sigur că dacă alegătorii din Diaspora optează pentru candidatul partidului X, votul lor nu este pierdut complet, el se duce în oala mare a redistribuirii și ajunge tot la formațiunea favorită. Dar este o rezolvare parțială a problemei. Românii din străinătate au nevoie de parlamentari care să se aplece și asupra problemelor comunității lor, de la respectarea condițiilor de muncă la situații extreme, precum incendierea, la Roma, a unor mașini.

Soluția corectă este introducerea votului prin corespondență și reglarea numărului de parlamentari care vor reprezenta Diaspora în funcție de numărul celor care cer să primească buletinul de vot la adresa din străinătate. Procedura de vot, de tip plic-înplic, este relativ ușoară. Cheia este înregistrarea celor care vor să voteze prin corespondență. În primul rând, trebuie ca această procedură să fie deschisă tuturor: crește prezența și reduce costurile de organizare, chiar dacă statul preia toate cheltuielile poștale.

În al doilea rând, nu trebuie creat un registru special, iar înscrierea nu trebuie să fie complicată, la consulate sau la ambasade. Tot ceea ce trebuie făcut este o simplă cerere on-line, printr-un email securizat, către Autoritatea Electorală Permanentă, în care cetățeanul X anunță că vrea să voteze prin corespondență, iar buletinul să-i fie trimis la adresa B. Cred că imediat ce se termină procesul de înregistrare a celor care vor să voteze prin corespondență – cu șase luni sau un an înainte de alegeri, depinde de dispozițiile Curții Constituționale – se poate decide relativ corect ce număr de parlamentari va reprezenta Diaspora.

După opinia mea, PNL a greșit atunci când, pe sub masă, a făcut o înțelegere subterană cu PSD și a abandonat solicitările Diasporei. Nu este doar de o chestiune etică – românii din străinătate, care au stat ore întregi în ploaie ca să voteze, au schimbat soarta prezidențialelor – ci și una pragmatică. Alegătorii din 16 noiembrie au fost în cea mai mare parte, „anti-”, nu „pentru”. Acești revoltați nu vor abandona implicarea politică și, oricând, dacă se vor simți înșelați, se pot întoarce împotriva celui pe care l-au susținut la scrutinul precedent.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.