Revoltele de stradă s-au stins treptat, sub asediul forţelor de ordine şi ca urmare a cenzurii impuse de regimul de la Teheran.
Poliţia iraniană şi membrii miliţiilor Basij au readus calmul pe străzile Teheranului, după aproape două săptămâni de proteste violente, mobilizând un aparat de represiune fără precedent. Marţi seară, doar câteva strigăte răzleţe „Allahu Akbar” mai sfidau forţele de ordine, prezente în număr ridicat pe bulevardele şi în pieţele capitalei.
La starea de acalmie pare să fi contribuit şi apelul lansat de marele ayatollah Hossein Ali Montazeri, un disident şi unul dintre cei mai în vârstă clerici iranieni, la respectarea a trei zile de doliu în onoarea manifestanţilor care şi-au pierdut viaţa în confruntările cu forţele de ordine. „Să te opui cererii poporului este interzis din punct de vedere religios”, a avertizat ayatollahul pe site-ul său, citat de Reuters. Montazeri fusese desemnat să îi succeadă ayatollahului Ruhollah Khomeini, dar relaţiile dintre cei doi s-au deteriorat cu puţin timp înainte de moartea fostului lider suprem, în 1989. Plângere retrasă Unitatea opoziţiei s-a rupt ieri după ce fostul candidat Mohsen Rezai şi-a retras plângerea prin care semnala mai multe nereguli electorale. El şi-a justificat decizia prin faptul că „situaţia politică, socială şi cea din domeniul secu rităţii interne a intrat într-o fază sen sibilă şi determinantă, care este mai im portantă decât alegerile”. Presa de opoziţie a intrat şi ea în vi - zorul autorităţilor de la Teheran.
Un grup de 25 de ziarişti şi alţi angajaţi ai cotidianului „Kalemeh Sabz” condus de Mir Hossein Mousavi, principalul contracandidat al preşedintelui Mah mo ud Ahmandinejad în alegerile din 12 iunie, au fost arestaţi luni. Cinci femei au fost eliberate marţi seară, potrivit AFP. Ziarul, deschis cu puţin timp înaintea scrutinului prezidenţial, a fost interzis imediat după debutul mani festaţiilor. Iranul a reiterat ieri acuzaţiile de implicare în manifestaţiile de la Teheran a unor entităţi străine.
„Numeroşi protestari au legături cu Statele Unite, CIA şi Monafeghine (denumire dată Mujahedinilor poporului, principala grupare iraniană de opoziţie armată - n.r.) şi au primit ajutor financiar din partea acestora”, a declarat ministrul iranian de interne, Sadegh Massouli. Deşi diplomaţii occidentali vedeau în Summitul G8, care debutează azi în localitatea italiană L’Aquila, o rară ocazie de a discuta cu un oficial iranian de rang înalt, şeful diplomaţiei de la Teheran, Manouchehr Mottaki, a declinat ferm invitaţia de a participa la reuniune. În replică la ameninţările Teheranului de a reevalua relaţiile cu Londra, premierul britanic Gordon Brown şi-a temperat ieri discursul, subliniind că ţara sa a dorit mereu o relaţie „constructivă” cu Iranul, „bazată pe respect reciproc”.
REACŢIE MAE a cerut explicaţii ambasadorului iranian la Bucureşti Ambasadorul Republicii Islamice Iran la Bucureşti, Hamid Reza Arshadi, a fost convocat, marţi, la sediul MAE, oficialii români informându- l că „poziţia Iranului de acuzare a statelor membre UE de amestec în afacerile sale interne este inacceptabilă şi nefondată”. Potrivit unui comunicat remis de MAE, „scopul convocării a fost prezentarea poziţiei României privind evoluţia relaţiilor dintre UE şi Republica Islamică Iran, analizate din perspectiva recentelor alegeri prezidenţiale desfăşurate în această ţară”.
Gestul autorităţilor române a venit după solicitarea preşedinţiei cehe a UE ca fiecare stat comunitar să convoace ambasadorii iranieni aflaţi la post în capitalele europene. Ungaria a răspuns, de asemenea, apelului lansat de Praga şi l-a convocat pe ambasadorul iranian la Budapesta. Franţa, Suedia şi Finlanda sunt alte trei state comunitare care au cerut, la rândul lor, explicaţii de la diplomaţii iranieni. Executivul de la Teheran a recurs la un gest similar zilele trecute, pe fondul intensificării protestelor din capitala iraniană.
Recomandările noastre
