În spațiul public, tema referendumului a explodat și se vehiculează diverse informații și scenarii. Este bine de știut că prin redefinirea familiei nimeni nu-și pierde drepturile dacă este părinte singur, necăsătorit sau divorțat, ci rămâne Părinte egal în drepturi cu celălalt. Faptul că dezbaterea a existat în numeroase state din preajmă o face relevantă şi pentru noi.

Familia tradițională nu este un focar de abuzuri

Oponenții referendumului, care sunt foarte vocali, acreditează ideea că familia tradiţională este un focar de violenţă, alcoolism, abuz. Este o temă falsă deoarece nu instituţia familiei (tradiţională sau nu) este cauza violenţei, alcoolismului şi abuzului în societate; cauzele sunt multiple şi nu se regăsesc în ideea de familie nucleară. Apoi, violenţa şi abuzul se regăsesc şi în interiorul familiilor şi cuplurilor „non-tradiţionale” (inclusiv cele de acelaşi sex) în aceeaşi măsură, ba chiar, după unele studii, într-o măsură mai mare în cadrul cuplurilor de lesbiene.

Revizuirea Constituției nu-și propune să rezolve problemele familiei, ci să protejeze instituţia căsătoriei de diluarea semnificaţiei sale, de extindere la cuplurile de acelaşi sex şi de posibile alte extinderi ulterioare (numărul partenerilor, de exemplu). Problemele familiei fac obiectul altor propuneri de politici publice, fie ale Coaliţiei pentru Familie, fie ale altor actori guvernamentali şi non-guvernamentali, fiind invitaţi inclusiv oponenţii referendumului să prezinte propriile lor soluţii, nu doar critici.

Statele membre UE au dreptul să decidă

Revizuirea nu atacă și nu restrânge drepturile homosexualilor deoarece România nu a legiferat căsătoria între persoane de același sex. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în 2015, că fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie să aibă autonomia de a alege o formă sau alta de recunoaștere a cuplurilor gay în faţa legii. Anul acesta, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că, deşi statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii, prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, resortisant al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.

 

Acțiune inițiată de trei milioane de români

Profesor la UBB Cluj Napoca, filolog și eseist, Adrian Papahagi a scris, pe puncte, foarte clar și argumentat, despre referendumul pentru modificarea Constituției.

„Respect dreptul oricui de a crede ce vrea (asta nu înseamnă că respect orice idee) și nici măcar nu cer argumente, fiindcă nu orice trebuie argumentat: unele opțiuni sunt viscerale, nu logice, altele au resorturi profunde, pe care din delicatețe se cuvine să le ignori. În chip simetric, nu accept să mi se dicteze ce să cred în numele unei ideologii, să fiu insultat sau pus la punct de necunoscuți agresivi, să mi se lipească etichete degradante, să facă tot prostănacul pe deșteptul cu mine.

Toleranța este față de omul real, față de persoană, nu față de propaganda și atitudinile agresive, nici față de anonimii obraznici și cyber-hărțuitorii de tot felul”, a scris Papahagi.

Vă prezentăm analiza

1. De ce se organizează referendumul exact acum, sub Dragnea? – Fiindcă pentru Iohannis și Cioloș nu a fost o prioritate (proiectul de referendum a fost depus în Senat în 23.05.2016; guvernul Cioloș a fost în funcție până în 4.01.2017). Și de ce “tocmai acum” n-ar fi bine? Era mai bine odată cu alegerile europene sau cu cele prezidențiale din 2019?

2. Dar era o prioritate acest referendum? – Poate nu pentru tine. 3.000.000 de concetățeni au considerat că e important.

3.E referendumul lui Dragnea și al PSD. – Nici vorbă. Dragnea a luat act, ca notarul, iar PSD a votat mereu agenda LGBT la Bruxelles. E referendumul celor 3.000.000 de cetățeni care l-au convocat.

4. Organizarea lui costă bani, care se puteau folosi la școli și spitale. – Democrația costă bani. Vreți s-o suprimăm și să decidă o elită luminată totul?

5. Nu rezolvă violența conjugală, condițiile din orfelinate, alocațiile pentru copii etc. – Nici nu-și propune. Acelea oricum nu se rezolvă prin referendum, ci prin legislație și administrație, în timp.

6. E obscurantist, din trecut, antieuropean, iliberal, plin de ură etc. etc. – În măsura în care așa erau mama și tatăl care te-au adus pe lume.

7. Nu ne interesează ce fac oamenii în dormitorul lor. – Exact. Ne interesează doar definiția celei mai importante instituții umane în fața legii.

8. Suprimă drepturi.

 – Nici vorbă, nu schimbă nimic. Toate rămân ca acum în Codul Civil. E doar o măsură de siguranță, ca să nu se poată schimba fără consultarea poporului.

9. Dacă nu schimbă nimic e inutil.

– Nici vorbă. Un exemplu, ca să înțelegi: Elveția e o țară neutră. Unii cer să iasă din neutralitate. Se convoacă referendum și poporul decide să rămână neutră. Nu s-a schimbat nimic, dar consultarea era importantă. Putem continua, dar mai avem și alte lucruri de făcut.

 

Președintele nu este implicat

Potrivit noii legi a Referendumului privind revizuirea Constituției, după ce proiectul de lege este adoptat de fiecare Cameră a Parlamentului sau de Camerele reunite, în caz de divergenţă, legea se trimite de îndată Curţii Constituţionale. Dacă CCR constată că iniţiativa legislativă de revizuire nu depăşeşte limitele revizuirii, proiectul legii constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia Curţii Constituţionale. Cetăţenii României sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile. Președintele ia doar act de decizie. Președintele a fost scos din procedura de declanșare a acestuia, iar pentru validare nu mai este nevoie de depășirea pragului de 50% prezență, ci de doar 30% din numărul total de cetățeni cu drept de vot. În schimb, președintele are rol în cazul referendumului cu privire la probleme de interes naţional. Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional. Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret. Dacă, în termen de 20 de zile, Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere, preşedintele emite decretul privind organizarea referendumului procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

 

 

Te-ar putea interesa și: