Deși neagă orice legătură cu votul pentru independența Scoției, liderii maghiari au făcut, ieri, public proiectul de autonomie al Ținutului Secuiesc care se inspiră din situația Tirolului de Sud.
Este important să înțeleagă toată lumea, și partenerii noștri externi, internaționali, începând cu PPE până la celelalte instituții, că ceea ce dorim noi se încadrează în acele 14 modele de autonomie existente în UE și e foarte apropiat de Tirolul de Sud. Deci, nu este ceva extravagant, ceva care nu ar avea un precedent european, în sensul cel mai bun al cuvântului”, a susținut președintele UDMR, Kelemen Hunor.
Maghiara, limbă oficială
Proiectul de autonomie prevede că Ținutul Secuiesc va cuprinde „unități administrative din județele Covasna, Harghita și Mureș”. În această regiune, limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială, iar redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative. În plus, potrivit proiectului UDMR, „cetățenii au dreptul de opțiune lingvistică” și „în cadrul relațiilor cu instanțele judiciare, instituțiile, organizațiile și administrațiile publice din Ținutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor”. Organele de conducere ale regiunii sunt Consiliul Regional și Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc. Executivul Regional își are sediul în municipiul Miercurea Ciuc.
CSM: Se excede Constituția
Consiliul Superior al Magistraturii a criticat deja inițiativa UDMR. „Lansarea prin orice mijloc de comunicare în masă de către vectori de imagine - indiferent dacă sunt analiști, jurnaliști, politicieni - în spațiul public a unor teme ce exced cadrului constituțional în materia înfăptuirii justiției în România reprezintă un potențial de afectare a independenței și prestigiului acesteia și o agresiune la principiile statului de drept”, a arătat CSM.
Independența Scoției, precedentul care sperie UE
Circa 4,3 milioane de scoțieni erau așteptați, ieri, la urne, pentru a decide dacă vor ca Scoția să devină sau nu independentă. Potrivit ultimelor sondaje, exista o ușoară majoritate în favoarea rămânerii în Regatul Unit. Scoția reprezintă 8,3 la sută din populația Marii Britanii, o treime din suprafața sa și 9,2 la sută din PIB. Un vot favorabil va crea nenumărate complicații legate de apartenența noului stat la UE și NATO, dar se discută și dacă Marea Britanie va fi statul succesor, în condițiile în care va trebui să-și schimbe drapelul și numele. Alte chestiuni delicate sunt legate de: împărțirea rezervelor de petrol din Marea Nordului, a datoriei publice, controlul frontierei sau moneda noului stat. Dacă mișcarea separatistă va avea succes, există regiuni europene care vor încerca să folosească acest precedent: Catalonia și Țara Bascilor - Spania, Padania și Tirolul de Sud - Italia, Flandra - Belgia, Corsica - Franța și Bavaria, în Germania.
Recomandările noastre
