„Reacţia lui Voronin este golănească. Astea sunt scuipături peste gard”
- Adam Popescu
- 8 aprilie 2009, 15:15
Revoltele din capitala Republicii Moldova au trimis, din nou, spre minus temperatura relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti.
După protestele violente de ieri ale basarabenilor, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a ieşit astăzi cu declaraţii dure la adresa României, acuzând „influenţa unor forţe externe” şi luând o serie de măsuri care, în practica diplomatică internaţională, pot fi catalogate ca extrem de grave. În tot acest peisaj, Moscova şi-a jucat vechea partitură geopolitică, ţinând isonul comuniştilor de la Chişinău şi blamând „grupări naţionaliste radicale româneşti” de implicare în organizarea protestelor.
Evz.ro a stat de vorbă cu istoricul Armand Goşu, una din cele mai avizate voci autohtone în problemele spaţiului politic ex-sovietic şi un specialist în politica externă a statelor membre CSI.
Analistul român nu e surprins de metodele Chişinăului, clasificând ca „previzibilă” reacţia lui Voronin de a-l declara persona non-grata pe Filip Teodorescu, ambasadorul României din capitala Moldovei, şi de a introduce vize pentru cetăţenii români.
Evz.ro: Domnule Goşu, Vladimir Voronin a acuzat oficial România de implicare în revoltele de la Chişinău şi a luat o serie de măsuri care, mai mult sau mai puţin, sună în practica diplomatică a declaraţii de război. Armand Goşu: Reacţia lor e previzibilă. Nu este pentru prima oară când comuniştii aflaţi la putere în Republica Moldova îşi transferă problemele interne asupra altora. E explicaţia la îndemână să dai vina pe alţii pentru ce se întâmplă în ţara ta. Iar România a fost în ultimii ani calul de bătaie al Chişinăului din punctul acesta de vedere.
Moscova nu stă nici ea departe de conflict, insinuând prin diverse voci - Sergei Markov şi Sergei Lavrov sunt doar două exemple - că România ar fi implicată, fie şi neoficial, în evenimentele din Republica Moldova. Repet. Acestea sunt reacţii previzibile. Ce putea să facă Moscova? Să ne amintim că, recent, ministrul Lavrov i-a intermediat lui Voronin o întâlnire cu Igor Smirnov, preşedintele autoproclamat al Transnistriei. E vorba de interesele externe ale Rusiei în zonă.
Şi totuşi, deşi pare atacată din toate părţile, România nu are încă nicio reacţie oficială consistentă. Ce reacţie poţi să ai în faţa unor astfel de poziţii? Astea sunt nişte golănii, nişte scuipături peste gard.
Eventuala expulzare a ambasadorului moldovean la Bucureşti ar putea fi o soluţie viabilă? Lidia Guţu, cea care deţine funcţia respectivă, oricum a fost rechemată ieri la Chişinău pentru consultări. Eu cred însă că nu trebuie să intrăm în logica lor. Mi-e teamă că Moldova e doar un paravan pentru interesele Rusiei. Gândiţi-vă că în toţi aceşti ani România n-a fost niciodată ostilă Chişinăului, a încercat mereu să menţină relaţiile la un minim. Şi totuşi, Voronin a fost de fiecare dată extrem de agresiv.
Vedeţi în spatele acestei atitudini un joc de culise al Kremlinului... Este clar că e jocul sponsorilor lui Voronin. Moscova îi finanţează de ani de zile regimul, e interesul lor ca lucrurile să nu se schimbe acolo şi comuniştii să rămână la putere. Personal, cred că intenţia Kremlinului este de a fisura flancul estic al Uniunii Europene prin menţinerea instabilităţii în zonă.
Sugeraţi, de fapt, că evenimentele din ultimele zile n-ar avea doar o miză regională, ci una europeană, cu implicaţii geopolitice. De ce nu intervin atunci oficialii comunitari? România şi Republica Moldova sunt mize prea mici. Oricât de ciudat ar suna, deşi suntem membri ai Uniunii, poziţiile europene din ultima perioadă nu confirmă decât că nu prea contăm. Asta deşi situaţia e aberantă. Nici Belarusul, mă refer la situaţia polonezilor de acolo, nu şi-a permis să facă ceea ce face acum Republica Moldova. Iar noi asistăm neputincioşi pentru că UE, OSCE şi Departamentul de Stat al SUA sunt surde. Rusia este lăsată să-şi facă jocurile, în detrimentul unei tinere generaţii de cetăţeni moldoveni care vor să-şi construiască destinul în libertate.