Rata anuală a inflației va continua să varieze în primul semestru din 2025, cu o scădere în luna martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea prevăzută în prognoza pe termen mediu din februarie 2025. În trimestrul II, se așteaptă o creștere moderată, în concordanță cu estimările anterioare, care sugerează că inflația va reintra pe un trend descendent începând cu trimestrul III. Se preconizează că aceasta va scădea la 3,8% în decembrie 2025 și la 3,1% la sfârșitul anului următor.

Previziuni economice pentru 2025

Previziunile sunt incluse în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), care a avut loc pe 7 aprilie 2025, și publicată vineri. Membrii Consiliului de administrație al băncii centrale sunt îngrijorați de deteriorarea mediului economic internațional.

Membrii Consiliului au observat că creșterea inflației din trimestrul II va fi determinată în principal de efectele de bază generate de scăderea accentuată a prețurilor la energie, în perioada similară din 2024, în special gaze naturale, și la unele alimente, cele din categoria LFO. Aceste influențe vor avea un impact mai puternic decât cel al efectelor de bază de sens opus, provenite din componentele non-alimentare ale inflației de bază, produsele din tutun și, temporar, din prețurile la combustibili.

Consiliul a concluzionat că riscurile din partea ofertei privind inflația sunt în creștere, în special din cauza incertitudinilor legate de evoluția viitoare a prețurilor la energie și alimente în semestrul II 2025, inclusiv pe fondul reglementărilor din domeniu. Totodată, extinderea protecționismului comercial reprezintă un risc major, cu posibil impact asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.

Membrii Consiliului estimează efecte dezinflaționiste mari pe termen scurt

Membrii Consiliului au subliniat că se așteaptă la efecte dezinflaționiste mari pe termen scurt, generate de temperarea creșterii prețurilor importurilor și de ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste, deși aceasta va fi mai lentă și la niveluri mai ridicate decât se previzionase anterior.

Aceștia au menționat că poziția ciclică a economiei va deveni probabil mai puțin negativă în semestrul I 2025 decât se anticipa în februarie. Noile evaluări indică creșteri trimestriale ale economiei comparabile cu cele previzionate anterior, dar după o accelerare neașteptată în trimestrul IV 2024, cu evoluții divergente ale componentelor cererii agregate față de aceeași perioadă a anului precedent, cel puțin în primul trimestru al anului.

Membrii au subliniat că incertitudinile și riscurile rămân mari din cauza evoluției viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri. Aceștia au făcut referire la măsurile fiscal-bugetare corective deja implementate și la execuția bugetară din primele luni ale anului, subliniind necesitatea consolidării bugetare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Evoluția inflației în primele două luni ale anului

Membrii Consiliului au subliniat evoluția oscilantă a inflației în primele două luni ale anului 2025, menționând că, față de nivelul de 5,14% din decembrie 2024, rata inflației a scăzut mai puțin decât se anticipase, ajungând la 5,02% în februarie. Aceasta a fost cauzată de accelerarea pronunțată a prețurilor energiei și a celor administrate, care au contrabalansat scăderile de prețuri la alimente, produse din tutun și combustibili.

Analiza a arătat că descreșterea ratei anuale a inflației de bază a fost determinată în principal de efecte de bază dezinflaționiste, mai ales la subcomponentele non-alimentare, și parțial de scăderea dinamicii prețurilor importurilor. Totodată, s-a constatat că factori moderat inflaționiști au provenit din majorarea prețurilor unor mărfuri agroalimentare și din transferarea costurilor salariale crescute asupra prețurilor de consum, în contextul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt.

Aceștia au observat că impactul contracționist al exportului net s-a accentuat în trimestrul IV 2024, din cauza amplificării dinamici anuale a importurilor și continuării scăderii exporturilor. Deși deficitul comercial a crescut mai lent, ca urmare a îmbunătățirii raportului de schimb, deficitul de cont curent a accelerat, ca urmare a deteriorării balanței veniturilor, inclusiv din cauza fluxurilor de fonduri europene.

Piața muncii în 2025

Membrii Consiliului au observat că în trimestrul IV 2024 s-a oprit tendința de detensionare a pieței muncii, iar în primele luni din 2025 se semnalează o posibilă inversare temporară a acestei tendințe. Aceste schimbări sunt susținute de accelerarea creșterii efectivului de salariați în decembrie 2024 și ianuarie 2025, precum și de scăderea ușoară a ratei șomajului în primele două luni ale anului.

În plus, intențiile de angajare pentru primul trimestru al anului 2025 au crescut, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a corectat complet după scăderea din ultimul trimestru al anului 2024.