ROMÂNIA NU SCAPĂ DE MCV. Raportul Comisiei Europene dă un SEMNAL DE ALARMĂ: "Atitudinea politicienilor poate SUBMINA sistemul judiciar". Ce se spune despre LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI

• Reforma sistemului judiciar și lupta anticorupție au fost aspecte esențiale pentru societatea românească în ultimii zece ani. MCV are un rol important în România ca factor determinant al reformei, precum și ca instrument de evaluare a progreselor. Concluziile Comisiei și metodologia utilizată în cadrul MCV au fost sprijinite în mod constant de către Consiliu și au beneficiat de cooperarea și contribuțiile multor state membre. Cooperarea a fost consolidată și prin sprijinul specific acordat României prin intermediul fondurilor UE. Rapoartele MCV reflectă, de 10 ani, progresele înregistrate, iar rapoartele MCV de după 2014 au pus în evidență modul în care constanța progreselor a început să sugereze sustenabilitate.

• În același timp, rapoartele MCV au continuat să sublinieze că există încă domenii în care continuarea reformei se dovedește dificilă – și care uneori au rezistat acesteia. Probleme de fond, cum ar fi punerea sub semnul întrebării a independenței sistemului judiciar și a autorității hotărârilor judecătorești și, uneori, încercările specifice de a se reveni la situația anterioară reformelor, au încetinit, în mod inevitabil, ritmul progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor MCV.

• Inculparea şi condamnarea a numeroşi politicieni cunoscuţi din România constituie un semnal că tendinţa generală spre independenţa justiţiei este pozitivă. Aceeaşi tendinţă poate fi observată în sondajele de opinie pe tema percepţiei asupra independenţei justiţiei şi încrederii în sistemul judiciar.

• În 2016 s-a observat intensificarea criticilor la adresa magistraţilor şi a instituţiilor judiciare, fiind vizată în principal DNA. Au existat acuzaţii lansate în spaţiul public prin intermediul site-urilor de socializare online, a posturilor TV sau chiar pe paginile oficiale ale instituţiilor statului, amplificându-se prin repetarea în presă. Multe acuzaţii au fost proferate de oficiali de rang înalt şi de persoane publice (spre exemplu, fostul preşedinte al ţării, preşedintele Senatului, deputaţi şi senatori), având astfel un impact mai mare, situaţiile intrând în contradicţie cu normele de respectare a independenţei justiţiei şi generând riscul subminării încrederii publice în întregul sistem judiciar. Printre acuzaţii figurează cele că DNA ar fi acţionat abuziv, la ordine politice şi prin încălcarea legii. Un exemplu despre atacurile personalizate este cel al acuzaţiilor de plagiere a tezei de doctorat de către procurorul-şef al DNA, în pofida faptului că o acuzaţie similară fusese deja respinsă de o comisie educaţională specială în anul 2012.

• Independenţa justiţiei este esenţială pentru funcţionarea statului de drept şi a sistemului judiciar, astfel încât societatea să poată avea încredere că justiţia îşi îndeplineşte sarcinile în mod imparţial şi profesionist. Încrederea este periclitată în cazul în care există interferenţe în sistemul judiciar, dar şi dacă deciziile instanţelor sunt ignorate. În plus, atacurile la adresa instituţiilor judiciare şi a anumitor judecători pot avea efecte negative directe asupra independenţei şi imparţialităţii justiţiei. Interferenţele politice asupra numirilor în funcţii de rang înalt constituie principalul factor de risc în privinţa independenţei justiţiei.

• În cursul anului 2016, sistemul judiciar (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Suprem al Magistraturii) şi Curtea Constituţională au continuat să susţină independenţa justiţiei, ca actori instituţionali care constribuie la echilibrul puterii. Din ce în ce mai mult, acest rol a fost asumat la nivel public, în special prin poziţii ale instituţiilor judiciare luate în timpul dezbaterilor parlamentare pe tema unor proiecte legislative relevante. Curtea Constituţională are un rol-cheie în statul de drept şi în consolidarea unui sistem judiciar independent.

Vezi acum oferta!

Despre Agenția Națională de Integritate

• Cadrul legal în materie de integritate, respectiv pachetul de legi în care se definesc situaţiile de conflict de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi pentru funcţionarii publici aleşi sau numiţi a fost redeschis în mod periodic în Parlament. Nu a fost posibil să se instituie un cadru legal clar, consolidat, care să susţină caracterul sustenabil al reformelor, deşi în anii 2015 şi 2016 s-au constatat eforturi crescânde din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a promova aplicarea consecventă a legilor în materie de integritate. De asemenea, a existat problema recurentă legată de rezistenţa la punerea în aplicare a rapoartelor agenţiei, chiar şi atunci când au fost confirmate printr-o hotărâre judecătorească, şi de reticenţa instituţiilor şi autorităţilor responsabile de a aplica sancţiunile necesare (care constau, în general, fie în demiterea din funcţia publică, fie în amenzi.

Ultima ora! Ce se intampla cu banii de pe TAXA AUTO

Ungurii îi dau lovitura lui Liviu Dragnea! Guvernul Dăncilă se clatină

Breaking Guvernul PSD-ALDE, la mâna lui Iohannis. Dăncilă a semnat documentul

Viorica Dăncilă pornește revoluția în PSD. Acuzații grave către oamenii lui Dragnea

• Comenteaza
• Nota comentarii
• Politica copyright