În România, la începutul anului, fiecare angajat susţinea, din contribuţiile sale, un pensionar, lucru nemaiîntâlnit în rândul statelor europene.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, în luna ianuarie, în ţara noastră existau peste 4,7 milioane de salariaţi şi 4, 69 de milioane de pensionari, cărora li se adaugă peste 444 de mii de şomeri. Astfel, în timp ce numărul salariaţilor este în scădere, statul se vede nevoit să caute soluţii pentru susţinerea unui număr din ce în ce mai mare de pensionari.

 

Banca Mondială (BM) recomandă Guvernului să ridice vârsta minimă de pensionare peste pragul de 70 de ani, până în 2050, şi să menţină contribuţiile la niveluri care corespund vârstei actuale de pensionare pentru a reface echilibrul fiscal în sistemul de pensii, care va înregistra deficite uriaşe.

În prezent, vârsta de pensionare este de 63 de ani pentru bărbaţi şi 58 de ani pentru femei. În România, speranţa de viaţă este de 68 de ani.

Din ce în ce mai bătrâni

Îmbătrânirea populaţiei va reduce însă numărul contributorilor în relaţie cu numărul beneficiarilor, astfel încât, până în 2050, numărul de beneficiari va fi foarte apropiat de numărul de contributori.

Experţii BM au calculat că, până în 2050, raportul dintre populaţia cu o vârstă de peste 65 de ani şi populaţia cu vârste cuprinse între 20-64 de ani va creşte la 56,6%, faţă de 23,6% în 2005.

Îmbătrânirea populaţiei va reduce numărul contributorilor în relaţie cu numărul beneficiarilor, astfel încât până în 2050 numărul de beneficiari se va fi apropiat mult de numărul de contributori.

Femeile muncesc mai puţin

Vârsta minimă de pensionare mai redusă pentru femei, coroborată cu durata mai lungă de viaţă a acestora, majorează semnificativ costul beneficiilor încasate în relaţie cu contribuţiile

BM mai recomandă, ca alte opţiuni disponibile pentru reducerea dezechilibrului fiscal, scăderea beneficiilor la pensionare pe Pilonul I, indexări mai reduse ale pensiilor sau orice combinaţie a acestor două metode.

Şi Comisia Europeană a recomandat autorităţilor române să crească, treptat, vârsta de pensionare, la 62, respectiv 65 de ani.

Măsuri propuse de UE Reprezentanţii CE susţin la rândul lor că sistemul de pensii din România va fi afectat negativ,  pe termen lung, de numărul redus al contributorilor faţă de cel al beneficiarilor, gradul scăzut de ocupare în rândul lucrătorilor în vârstă şi rata mare de muncă nedeclarată.

Raportul cotizanţi-pensionari a scăzut de la 3,43 în 1990 la numai 0,79 în 2003, o situaţie catalogată de preşedintele Traian Băsescu drept „prăbuşirea sistemului de pensii”.

Un raport al CE arată că, în 2007, numai 59% din populaţia României avea un loc de muncă, inferior mediei europene de 65%.

Pensionare anticipată

Pensia anticipată a crescut numărul pensionarilor, care a fost cu 80% mai mare în perioada 1990-2007 decât în anii anteriori, de la 2,5 milioane în 1990, la 4,7 milioane de persoane în prezent.

Creşterea vârstelor de pensionare pentru femei şi bărbaţi şi a stagiului minim de cotizare se va aplica din 2014, potrivit Legii pensiilor, pusă în practică din aprilie 2001.

Astfel, în termen de 13 ani de la intrarea sa în vigoare, vârsta de pensionare pentru femei ar trebui să crească de la 57 la 60 de ani, iar a bărbaţilor, de la 62 la 65 de ani, stagiul minim de cotizare, de la 10 la 15 ani, iar cel maxim, de la 25 de ani pentru femeie şi 30 de ani pentru bărbaţi, la 30, respectiv 35 de ani.

În faţa datelor pesimiste ale Uniunii Europene privind situaţia din România, ministerul Muncii ar putea decide creşterea vârstei de pensionare în cazul femeilor de la 60 la 63 de ani, începând cu 2014.

Care credeţi că este vârsta optimă de pensioare?