Strategia de securitate națională a României va fi făcută publică peste trei săptămâni. EVZ vă prezintă cele mai importante recomandări făcute de think-tank-urile din domeniu

Un set de șapte recomandări, menite a fi integrate în Strategia de Securitate Națională a României, au rezultat în urma unor dezbateri organizate de Centrul de Prevenire a Conflictelor & Early Warning, condus de fostul consilier prezidențial Iulian Chifu, împreună cu German Marshall Fund.

La discuții au participat și experți din zona academică, societatea civilă și reprezentanții instituțiilor statului român, printre care și Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis va prezenta Strategia de Securitate în fața Parlamentului, pe 21 iunie. EVZ vă prezintă cele șapte propuneri: O primă propunere este ca România să își asume postura de stat de frontieră, în contextul creșterii importanței țării noastre după momentul Crimeea. „Asumarea posturii de stat de frontieră presupune că avem responsabilități față de NATO/UE și dincolo de frontieră: asumarea a ce se întâmplă în Republica Moldova/ Ucraina, cu acceptarea unor roluri ce ne revin ca team player în NATO/UE, dar și responsabilități în Balcanii de Vest”, se arată în documentul redactat după dezbateri.

FOTO: Președintele Iohannis va prezenta Strategia de Securitate Națională a României, în fața Parlamentului, pe 21 iunie  

Printre obiectivele politice și diplomatice, documentul propune consolidarea locului în NATO și UE și implicarea activă în elaborarea strategiei de securitate a celor două instituții, adăugarea instrumentelor soft (diplomație, securitate, inteligence) la cele hard- apărarea militară (Parteneriatul Strategic SUANATO), ancorarea Republicii Moldova și Ucrainei în spațiul de valori occidentale, dar și interesul României pentru reactivarea vechiului drum al Mătăsii- coridorul strategic energetic și de transport Est-Vest, Marea Neagră- Marea Caspică.

În ceea ce privește domeniul militar, se propune creșterea capacității României de a se apăra singură timp de două săptămâni până la intervenția aliaților, dar și capacitatea de a asigura o ripostă credibilă și susținută pe termen mediu, în cazul unei invazii.

România are nevoie de o mare Strategie, aprobată de toate partidele, care să fie revizuită și actualizată o dată la 5 ani

Regândirea CSAT

Un alt obiectiv prevede că strategia de securitate trebuie să pregătească țara pentru trecerea eficientă la situația de război.

Pentru îndeplinirea lui se impune o regândire a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în sensul organizării unor întâlniri regulate și mai frecvente, crearea Consiliului de Securitate Națională sau stimularea și susținerea cercetării în politică externă, securitate şi apărare la nivelul ONG-urilor și think-tank-urilor.

De asemenea, documentul specifică faptul că „responsabilitatea în materie de Politică externă, Securitate și Apărare revine Președintelui României și orice tip de consiliu duplicat la nivelul Guvernului creează confuzie și alterează lanțul de comandă”.

De aceea, se propune desființarea poziției de vicepremier pe probleme de securitate națională, dar și a oricărui alt consiliu care implică un alt nivel de coordonare interinstituțională pe temele majore de Securitate, decât CSAT.

Documentul mai specifică și faptul că în cadrul CSAT trebuie desemnată instituția responsabilă pentru contracararea amenințărilor hibride și a războiului informațional.

Centru unic de înregistrare a convorbirilor

Documentul vorbește și de un set de legi din domeniul securității naționale, ce trebuie adoptate sau revizuite. Pachetul legilor privind retenția datelor trebuie promovat într-o formă constituțională, după acordul transpartinic obținut la 10 mai, Centrul Unic de Înregistrări a Convorbirilor trebuie să fie o autoritate independentă, în subordinea Ministerului Justiției. Mai mult decât atât, educația și cultura de securitate sunt componente ce ar trebui introduse în programele școlare, începând de la nivel gimnazial și școlar, precizează documentul. De asemenea, se insistă ca Parlamentul să angajeze experți în domeniul securității, politicii externe și apărării, dar și să contracteze expertiză academică și de cercetare.

Riscuri și vulnerabilități

Potrivit documentului, în lista de amenințări ar trebui să se regăsească utilizarea politicilor violente în arena internațională: folosirea forței, amenințarea cu folosirea forței, modificarea prin forța armelor a frontierelor, destabilizarea și pierderea controlului autorităților legitime ucrainene asupra regiunilor Odessa sau Transcarpatia la frontiera României sau nealocarea resurselor necesare pentru a realiza Strategia Națională de Securitate/ Apărare a Țării. La capitolul vulnerabilități sunt trecute calitatea guvernării/ buna guvernare, precum și lipsa de participare a României la deciziile occidentale în politicile legate de statele din vecinătatea sa.