ANALIZĂ. Dacă atracţia elevului pentru profesor poate fi explicată de vârsta hormonilor, motivele pentru care dascălul acceptă idila merită o dezbatere. Un examen psihologic serios pare o soluţie.

Sex între elevă şi profesor la "Jean Monnet", în Bucureşti. Apoi, un caz asemănător în Covasna. Anul trecut, la Cluj, un profesor universitar a fost surprins de camera ascunsă în timp ce se dezbrăca şi îndemna o studentă să facă acelaşi lucru, pentru a "rezolva" un examen. În ultimii ani, doi elevi s-au sinucis din dragoste pentru profesoare, după ce acestea le dăduseră speranţe că se va înfiripa o relaţie.

De ce acceptă profesorul

Din fericire, imaginea aceasta nu este o etichetă a dăscălimii din România, însă cazurile se înmulţesc de la un an la altul.

Căutând cauzele acestei explozii de relaţii imorale, alimentate sau iniţiate chiar de dascăli, am găsit explicaţii dintre cele mai diverse: vechiul şi noul statut al profesorului în România, un model de învăţământ ce presupune apropiere elev-dascăl şi, demnă de luat în seamă, necesitatea unor controale psihice serioase pentru cadrele didactice. Le vom lua pe rând, începând cu ultima.

Dascălul trece prin examenul psihologic ca gâsca prin apă

Cazurilor care prezintă relaţii amoroase între profesori şi elevi li se adaugă cele de violenţă în sala de clasă. Pe scurt, profesori care îşi bat crunt elevii, iar de această dată putem vorbi de un mic fenomen. În urma unui caz de violenţă de anul trecut s-a ridicat o întrebarea interesantă: profesorii merg la psiholog?

Dascălii violenţi erau pedepsiţi după eveniment, dar nu se făcea nimic pentru prevenirea acestor cazuri. Statisticile Ministerului Educaţiei arată că, în România ultimilor 20 de ani, niciun profesor nu a fost diagnosticat cu o afecţiune sau tulburare psihologică neconformă cu actul pedagogic. Dascălii sunt obligaţi anual, între 1 şi 15 septembrie, să facă un control psihologic. În funcţie de rezultat, specialistul îi poate recomanda profesorului investigaţii suplimentare.

În acest moment, şcoala nu intervine, ci îi lasă pe profesorii cu probleme să-şi continue activitatea la catedră. Cum "investigaţiile suplimentare" trebuie plătite din buzunarul propriu, de cele mai multe ori profesorul nu le face. Şi nici nu e obligat să le facă.

Cei buni fug de catedră

Apoi, există problema materialului uman de la catedre. În învăţământul românesc, profesorul de calitate şi dedicat meseriei este tot mai rar. Fuga valorilor de catedră e motivată în primul rând de nivelul de salarizare. Şi de degradarea statutului profesorului. Cert este că, spune psihologul Keren Rosner, "bariera dintre profesor şi elev este dată din ce în ce mai mult la o parte. Înainte, profesorul se simţea un om important în societate".

Apropiere fizică

Deşi la limită, mai trebuie analizată o pistă, privitoare la sistemul de învăţământ din România. Preluarea tehnicii de predare americană, care presupune apropierea dintre elev şi profesor, a adus enorm de multe lucruri bune (cum ar fi stimularea elevului de a-şi exprima imaginaţia), însă a presupus şi o "mai mare apropiere, chiar fizică, între elev şi profesor", explică Rosner.

În aceste condiţii, tentaţia a început să crească, iar mulţi profesori au început să-i cedeze. Citiţi şi:

• Idila elev-profesor. De la Veronica Micle la Oana de la "Monnet"
• Asistentul universitar acuzat de pornografie infantilă a fost arestat: "Mai întâi a fost curiozitate, apoi plăcere"
• Profesorii de sport, "predispuşi" la sex. Şi cu eleve, şi cu elevi. Vezi cazuri petrecute recent