Potrivit climatologilor, iernile grele şi zăpada ar putea fi o amintire pentru noi. Aceștia susțin că țara noastră riscă să devină un adevărat deșert, după concluziile unui studiu privind schimbările climatice.

Climatologii arată că schimbarea climei determină deja o creştere a frecvenței şi intensității valurilor de căldură, mai ales în sud şi că există pericole iminente la adresa stării de sănătăte a populației. Tot ei spun că temperatura va crește în medie pe întreg teritoriul țării, dar creșterile nu vor fi uniforme.

În ceea ce privește sezonul rece, vom avea parte de ierni ușoare iar grosimea stratului de zăpadă se va reduce cu până la 80%,  spune Roxana Bojariu, președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie. Iar temperaturile medii anuale vor crește cu aproximativ 8°C în lunile de vară.

Când ne va lovi coșmarul climatic

Roxana Bojariu a mai subliniat faptul că cel mai pesimist scenariu presupune o creștere medie a temperaturii pentru România cu aproximativ 8°C în lunile de vară, în special în luna august, dar spre sfârșitul secolului XXI.

„În perioada 1901-2020, la nivelul României, temperatura medie anuală a aerului a crescut cu mai mult de 1°C, o creștere comparabilă cu media globală. Totuși creșterile temperaturii nu sunt uniforme. În funcție de factorii locali, ele variază ca magnitudine, pe regiuni și în funcție de anotimp. De exemplu, începând din 1961 și până în prezent, mediile temperaturii aerului au crescut cu 2-3 grade Celsius, în cazul verii, în regiuni din sudul țării. Pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului de până la aproape de 4°C în cel mai pesimist scenariu”, mai spune Roxana Bojariu.

Vom avea parte de zile cu mai puține ploi şi fenomene extreme

„Numărul de zile cu precipitații abundente are o tendință crescătoare, simultan cu tendința descrescătoare a numărului de zile cu precipitații, ceea ce indică o creștere a intensității precipitațiilor. Pentru viitorul apropiat (2021-2050) vom observa o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18 % în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu”, susține Roxana Bojariu

Şi la munte va fi o problemă: „Scăderea grosimii stratului de zăpadă ar putea fi mai mare de 80%, comparativ cu perioada de referință octombrie-aprilie 1971-2001, în regiuni din vestul, centrul și sudul României. În munți, reducerea va fi de la 60% la 80% la sfârșitul secolului XXI, în condițiile scenariului pesimist”, subliniază Roxana Bojariu.

România va avea în continuare 4 anotimpuri, dar caracteristicile se pot schimba

Vestea bună este că vom avea parte, încă, de cele patru anotimpuri chiar dacă de cele mai multe ori avem senzația că nu mai sunt aşa de bine definite din cauza schimbărilor climatice.

„Schimbarea climei modifică caracteristicile anotimpurilor, dar numărul lor rămâne același, în ciuda impresiei subiective că anotimpurile de tranziție dispar. Statistic, primăvara se declanșează mai repede, iar vara durează mai mult, extinzându-se spre toamnă. De asemenea, ciclul hidrologic cuplat cu ciclul sezonier se va modifica și el, generând primăveri timpurii și ierni cu un strat de zăpadă redus, care vor avea un impact semnificativ asupra rezervei de apă din sol pentru culturile agricole”, a concluzionat Roxana Bojariu.