Acest demers vine ca suport pentru dezvoltarea unui proiect ambițios de dezvoltare pentru România care implică transformarea Centrului Expozițional Romexpo într-un catalizator economic cu beneficii majore pentru comunitate.

CCIR este acționar majoritar al Romexpo S.A., cu un procent de 91,26 %, societate care are în patrimoniu toate clădirile, construcțiile anexe și platformele aferente Centrului Expozițional Romexpo.

Potrivit HG nr. 1907/2004 și, respectiv, HG 2127/2004 CCIR are recunoscut dreptul de folosință gratuită asupra terenului pe o perioadă de 49 de ani, fiind în fapt același teren pe care Romexpo își desfășoară activitatea de mai bine de 47 de ani. În baza legislației actuale, CCIR nu poate valorifica dreptul său de folosință gratuită în vederea demarării amplelor obiectivelor investiționale propuse. Legislația privind autorizarea executării lucrărilor de construcții limitează decisiv potențialul de dezvoltare al terenului de către CCIR în baza actualului drept de folosință.

Ca un scurt istoric, trebuie arătat că încă din anii 1972-1973 terenul a fost trecut în administrarea Camerei de Comerț și Industrie a R.S.R. în scopul dezvoltării Târgului Internațional București.

Astfel, prin Decizia nr. 1146/1972 a Biroului Permanent al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului București (C.P.M.B.), s-a decis (în temeiul Decretului nr. 409/1955 și a Dispoziției Consiliului de Miniștri nr. 92/1961), „trecerea în administrarea Camerei de Comerț a R.S. România, a terenului în suprafață de 464.900 mp situat în București, sectorul 1 (Piața Scânteii), cuprins între: piața Scânteii, bulevardul Expoziției, bulevardul Poligrafiei și Administrația parcurilor a C.P.M.B.

De asemenea, prin Decizia nr. 152/1973 a aceluiași C.P.M.B., urmare cererii CCIR, prin care se solicita transmiterea în administrarea sa a unei suprafețe de teren de 37.912 mp, situat în aceeași locație, în scopul dezvoltării Târgului International București, s-a decis, potrivit Decretului nr. 409/1955, transmiterea terenului în suprafață de 37.912 mp, din administrarea Administrației Parcurilor, în „administrarea Camerei de Comerț”.

În anul 1973 a fost înființată Întreprinderea de Târguri și Expoziții (I.T.E.) cu obiect de activitate organizarea în țară și în străinătate a participării unităților expozante la târgurile și expozițiile economice, pentru promovarea activității de comerț exterior – Camera de Comerț a fost autorizată să transfere, concomitent cu înființarea noii întreprinderi, fondurile fixe și mijloacele circulante necesare funcționării acesteia.

Anterior înființării I.T.E., activitatea de târguri și expoziții era desfășurată exclusiv prin intermediul Camerei. Potrivit Dispoziției nr. 92/1961 a Consiliului de Miniștri al R.P.R. privind executarea lucrărilor din prima etapă, pentru construirea “Expoziției Economiei Naționale a R.P.R.” s-a aprobat amplasamentul Pavilionului Expoziția Realizărilor Economiei Naționale a RPR – actualul Pavilion Central al Complexului Expozițional Romexpo, și s-au dat în administrare, după terminarea și darea în folosință a lucrărilor expoziției, către Camera de Comerț și Industrie a României construcțiile și spațiile descoperite destinate expunerii corespunzătoare.

Revenind la proiectul propus în prezent, CCIR dorește reglementarea juridică a terenului în sensul transmiterii acestuia în proprietate, fără a avea dreptul să-l înstrăineze pe o perioadă de 30 de ani sau chiar mai mult, în funcție de opțiunea legiuitorului. CCIR dorește să investească astfel în dezvoltarea activității Romexpo pentru ca acesta să fie integrat pe deplin în circuitul internațional, pe o piață competitivă.

O astfel de dezvoltare, atât de complexă și completă, are capacitatea de a oferi ceea ce lipsește Capitalei, de la o sală multifuncțională, concepte culturale, facilități publice, până la pol de dezvoltare economică și de sprijin pentru antreprenori.

În paralel, CCIR își dorește să continue proiectele inițiate cu Primăria Capitalei, inclusiv cele care vizează transformarea pavilionului central în sală polivalentă, precum și alte facilități publice, pentru care își exprimă convingerea că pot fi găsite soluții eficiente și o colaborare orientată exclusiv spre impactul pozitiv produs în comunitate.

Demersul propus nu poate fi văzut ca o simplă dezvoltare imobiliară, ci ca un parteneriat care oferă multiple oportunități pentru mediul de business național, implicit, pentru Stat. Terenul nu este oferit gratuit investitorului. Acesta își va achita obligațiile financiare privind folosința terenului către Camera de Comerț și Industrie a României, fonduri care vor fi direcționate pentru programele de susținere a mediului de afaceri autohton.