Greşelile de începători făcute de anchetatorii din Caracal mai bine de o săptămână în teribilul caz al criminalului în serie Gheorghe Dincă, au născut o întrebare firească: au greşit investigatorii pur şi simplu de proşti, sau au greşit voit. Nu s-au priceput să facă o anchetă, sau pur şi simplu au vrut să acopere ceva foarte grav, cu aşa-zisa lor nepricepere?

Primii criminalişti nu au văzut urmele de sânge

Cred că a devenit clar pentru toată lumea că nu a fost numai prostie. Că s-a lucrat după un plan bine pus la punct, menit să acopere activitatea infracţională internaţională gravă din zona Olteniei. Repetatele trageri de timp, plimbările pe malul Oltului sau al Dunării sunt tot atâtea argumente. Se plimbau cu criminalul pe coclauri, în loc să-i ia casa (foto), adică locul de unde sunase victima, la cercetat centimetru cu centimetru. Este clar că nu s-a dorit asta. Să nu uităm că echipa venită de la Bucureşti a descoperit, în casa de care nu se mai atinsese nimeni de câteva zile, urme decisive în aflarea adevărului. N-ai cum să fii un criminalist atât de prost încât să nu vezi nişte urme de sânge.

Toată această tragere de timp a culminat cu trimiterea la Bucureşti a lui Dincă, pentru expertize. Se plânsese că a fost lovit de anchetatori. Şi a fost trimis la Bucureşti, la INML, deşi orice legist, de la Slatina sau Craiova, putea constata dacă avea leziuni sau nu. Vă mai amintiţi că Dincă a fost trimis la Bucureşti pentru minimum şapte zile. De ce atât de mult? Chipurile ca să i se facă şi o expertiză psihiatrică. Expertiză psihiatrică pentru ce? Că avea o maşină de culoare gri, indicată de un martor cum că ar fi luat-o la ocazie pe Alexandra? Pentru că la acea oră Dincă nici nu mărturisise, nici nu ieşise expertiza ADN, să se vadă ale cui sunt rămăşiţele găsite la el în curte. Nici măcar nu se ştia dacă sunt umane.

Criminalului nu i s-au arătat decât pozele victimelor

Marţi a fost o zi crucială în anchetă. Din două motive. Să le luăm pe rând. Primul este unul halucinant şi a fost oferit fără să vrea de către fostul avocat din oficiu a lui Dincă, care a participat la toate activităţile de la începutul anchetei, până a fost înlocuit. Avocatul spune cu subiect şi predicat: „ După ce a recunoscut că le-a ucis pe cele două fete, i s-au arătat două fotografii cu ele şi le-a recunoscut imediat”.

Atenţie! I s-au arătat doar două fotografii. Una reprezentând-o pe Alexandra, cealaltă pe Luiza. Nimic altceva. Aici nu mai este prostie, ci complot. În condiţiile în care în casă au fost decoperite urme de sânge şi alte probe biologice care deocamdată nu au fost analizate la laborator, ca să se vadă de la câte persoane provin, în condiţiile în care se găsesc fire de păr de diferite culori, deci de la mai multe persoane, în condiţiile în care cei mai mari psihologi criminalişti ai ţării ăsteia apreciază că avem de-a face cu un criminal în serie, anchetatorii îi arată doar două poze, cu fix cele două victime.

Cum ar fi trebuit să procedeze? Simplu. Să-i arate un album întreg, inclusiv cu alte fete dispărute. Se prea poate ca Dincă, care nu le ştie pe nume pe victime, ci doar după lunile când le-a răpit şi ucis, să mai fi indicat şi alte tinere pe care le-a omorât.

De ce au făcut anchetatorii locali „eroarea” asta? Despre care suntem convinşi că nu este o simplă eroare. O biată prostie?

Ca să întărească prima poveste care s-a încercat a ne fi livrată, despre Dincă. Anume, că este un crimi nal singuratic, uşor nebun, dovadă vizitele multe pe la psihiatrie, un criminal de tip lup singuratic. Atacă victimele de unul singur şi le trage în bârlog, unde le violează şi apoi le omoară. Alături de cele câteva probe materiale, de genul dinţi sau bijuterii, recunoaşterea celor două fete după fotografii ar fi fost bomboane pe coliva închiderii acestui caz. Un criminal fără complici, care a ucis două fete, a recunoscut, s-au găsit şi urme, le-a recunoscut şi în poze şi… gata. Cazul se închide în aplauzele opiniei publice, care răsuflă uşurată că a mai scăpat de un criminal în serie.

O pedeapsă exemplară: pensia de lux

Povestea n-a ţinut. Imediat presa a aflat că Dincă se ocupase, în Italia, cu traficul de carne vie. Oamenii din Caracal au început să vorbească. Mai cu jumătate de gură, dar au început să spună despre reţele de trafic de carne vie. Despre fete răpite de pe stradă. Despre cârdăşii care duc foarte sus. Ca să arunce praf în ochii oamenilor, a fost demis şeful Poliţiei Caracal. Care de fapt nu a fost demis, ci scos în două zile la pensie. Cu pensie specială, desigur, că doar s-a aflat în slujba comunităţii caracalene. De asemenea, procurorul care nu a permis intrarea în curte a echipajului de poliţie până la şase dimineaţa a fost suspendat. Şi cam atât.

A doua poveste pe care au încercat să ne-o livreze văzând că prima, cea cu asasinul singuratic, nu ţine, a fost cea în care Dincă, întradevăr, face parte dintr-o reţea de trafic de carne vie. Dar una mică de tot, iar el este capul. Aşa că nu are rost să mai cercetăm mai departe.

Percheziţia informatică. Unii plâng pe la biserici cu icoanele în braţe

Al doilea fapt mai mult decât important petrecut marţi, este percheziţia informatică a telefoa nelor lui Dincă. Nimeni nu a putut să explice de ce ea se face ea abia acum. Percheziţia informatică ar fi trebuit, alături de cercetarea în casa criminalului, să fie primele activităţi făcute de anchetatori. Şi totuşi, abia acum, după zece zile de la declanşarea cercetărilor, se caută în telefoanele şi laptopul criminalului.

De ce şi această eroare? Mai simplu ca la prima. Ne lămureşte, de altfel şi avocatul familiei Melencu, părinţii uneia dintre victime: „Acum, după percheziţia informatică în telefoane, vă asigur că sunt mulţi care plâng pe la biserici cu iconele în braţe”.

De ce plâng ei? De ce se tem? Pentru că vor fi găsiţi în telefoanele criminalului. Și nu doar în agende. Ci se va descoperi că au şi vorbit cu el. Inclusiv după ce a ucis-o pe Alexandra. Asta dacă nu cumva ruga la icoane le va fi ascultată şi telefoanele, depozitate atâta timp aiurea pe cine ştie unde, nu mai pot fi expertizate.

Bulibăşeala continuă

Ancheta, deşi este acum făcută de DIICOT Bucureşti, tot haotic merge. Pentru că se amestecă merele cu perele. Adică se împleticesc competenţele. Fiecare caută de toate şi nimic. Pe când ancheta ar trebui să aibă trei secţiuni. Şi, eventual, cei care conduc aceste secţiuni, sau direcţii de investigat, sau cum vreţi să le numiţi, nici măcar nu trebuie să se cunoască între ei. Iată care credem noi că sunt acestea:

1. Investigarea activităţii de criminal în serie a lui Dincă. Ancheta trebuie condusă de un procuror criminalist, ajutat de poliţişti de la omoruri, care trebuie să stabilească fără dubii câte victime a avut criminalul şi în ce împrejurări le-a omorât.
2. Investigarea apartenenţei lui Dincă la o reţea de criminalitate organizată. Mai exact, de trafic de carne vie. Care trebuie desfăşurată de DIICOT.
3. Investigarea de către Parchetul General a tuturor celor implicaţi în anchetă, stabilirea vinovăţiei fiecăruia în tergiversarea ei şi stabilirea exactă a vinii fiecăruia, fie că a fost din prostie, fie cu intenţie.

Deocamdată, se pedalează pe latura aceasta, a crimelor, pentru că are cea mai mare priză la public. În dispreţul durerii familiilor celor două victime, în dispreţul spaimei familiilor celorlalte fete dispărute din zonă.