Postul de Sfinții Apostoli Petru și Pavel este rânduit de Biserica pentru cinstirea celor doi apostoli și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde fapte importante.

Conform tradiției, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel nu începe la o dată fixă, ci în funcție de sărbătoarea Sfintelor Paști. Anul trecut, postul a început duminică, 14 iunie și a ținut până în data de 29 iunie. În acest an, postul începe pe 22 iunie și se va încheia tot pe 29 iunie, ziua în care sunt sărbătoriți Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

În patru zile din cele șapte, cât durează această perioadă de post, este dezlegare la peşte, respectiv pe 22 iunie, 24 iunie, 26 şi 27 iunie. Pe 24 iunie, creștinii sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Tradiția românească a sărbătorii Sfinților Apostoli

În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară și marchează miezul verii agrare și începutul secerișului.

Postul se ţine în amintirea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, care au contribuit la răspândirea credinţei creştine şi a mărturisirii lui Hristos.

În Postul Sfinţilor Petru şi Pavel nu se fac nunți, botezuri și cumetrii, iar Biserica recomandă credincioșilor săi să nu cânte ori să danseze. De asemenea, în această perioadă nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză și nici alte derivate. Nu se bea alcool și nu se fumează.

Peștele se consumă doar în zilele de dezlegare, așa cum au fost rânduite de Biserică. Creștinii trebuie să se roage mai mult, iar relațiile sexuale sunt interzise.

Legende de Sânpetru

Legendele spun că atunci când Sfântul Petru (Sânpetru) plesneşte din bici, din acesta sar scântei care, odată ajunse pe pământ, se transformă în licurici.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile populare. Se spune că În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru mergea pe pământ fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, îmbrăcat în straie țărănești. Era preocupat ca orice gospodar de creșterea vitelor și, mai ales de pescuit.

Sânpetru este sfetnicul lui Dumnezeu care îi ascultă sfaturile și i-a încredințat porțile și cheile Raiului. Este stăpân peste cămările cerești, hrănește animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe și grindină, care se topește în bucățele mici.

Când oamenii se îndepărtează de credinţă, Sânpetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora. Este vorba de o grindină mărunțică, care nu-i pune pe oameni în pericol, dar care le atrage atenția.

Obiceiuri și tradiții pentru această perioadă

Pentru sporul casei și pentru sănătate, se respectă tradiția Moșilor de Sânpetru și se sfințesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci și mere acrișoare. Aceste ofrande sunt împărțite oamenilor săraci.

Oamenii pistruiați trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșul. Astfel, spune tradiția, pistruii nu se mai înmulțesc.

În această perioadă nu se pun capcane pentru lupi și nici nu sunt  alungați cu focuri de armă. Tradiția spune că în această perioadă animalele sălbatice sunt îmblânzite și nu fură din vitele gospodarilor.

Se spune că cine se trezește de dimineață, în fiecare zi de post, că să vadă răsăritul Constelației Cloșcă, va avea tot anul parte de bine și i se vor împlini toate dorințele. Pe durata postului, femeile nu au voie să lucreze în casă pentru că e vremea când trec ielele și strâmbă trupul celei pe care o găsesc lucrând. În zilele de post ale Sânpetrului există obiceiul ca, la țară, mamele să lege la gâtul fetelor usturoi sau pelin ori să le pună aceste plante pe tălpi. Aceasta pentru ca, atunci când trec ielele să nu le zăpăcească mințile.