Valurile de caldura reprezinta fenomenul meteorologic care face cel mai mare numar de victime, arata statisticile.
Ce e canicula? De unde vine ea? La ce trebuie sa ne asteptam dupa ce arsita demna de cod rosu a pus Romania pe jaratic? Foarte schematic, canicula, sau valul de caldura, se poate defini ca o perioada prelungita de vreme excesiv de calda.
Totusi, o definitie universal valabila a termenului nu exista, fiind vorba despre un termen relativ, raportat la o zona data, cu propriile caracteristici climaterice. Organizatia Internationala de Meteorologie a incercat sa ajunga la un compromis si recomanda o serie de repere.
Mai precis, daca temperatura maxima din cinci zile consecutive depaseste cu 5 gradeC temperatura ma-xima normala - perioada normala luata ca punct de reper fiind cea dintre 1961 si 1990 -, se poate spune ca este vorba despre un val de caldura. Definitia termenului variaza insa de la o tara la alta.
Reglementarile din Olanda, de pilda, li s-ar parea chiar hilare romanilor in aceste zile: olandezii definesc valul de caldura drept o perioada de cinci zile consecutive in care temperatura maxima depaseste, la statia meteorologica De Bilt, 25de gradeC. Problemele ridicate de definirea caniculei sunt insa minore in comparatie cu efectele ei, cel mai grav dintre acestea fiind bilantul anual de cateva mii de morti.
STATISTICI
Caldura, mai ucigatoare decat inundatiile si taifunurile
Valurile de caldura reprezinta fenomenul meteorologic care face cel mai mare numar de victime, in sprijinul acestei afirmatii fiind aduse statisticile. In perioada 1992-2001, de pilda, numarul deceselor cauzate de caldura excesiva din Statele Unite ale Americii a ajuns la 2.190, comparativ cu 880 de decese inregistrate in urma inundatiilor, respectiv 150 in urma uraganelor.
In memoria colectiva au ramas insa doua valuri de caldura recente, cele care au lovit Europa in 2003 si 2006, acestea fiind resimtite si in Romania. Vara lui 2003 a fost una dintre cele mai calde inregistrate vreodata pe batranul continent. Consecintele au fost dezastruoase: circa 35.000 de oameni au murit, numai in Franta fiind inregistrate 15.000 de decese. In mai multe tari, sistemul sanitar s-a confruntat cu o situatie de criza, iar pagubele din agricultura au fost majore.
In 2006, majoritatea regiunilor din SUA, Canada si Europa au fost lovite de un alt val de caldura. Acesta a fost insotit, in Europa, de noi maxime istorice de temperatura si de incendii care au produs pagube de miliarde de euro, iar in SUA - de uriase pene de curent generate de suprasolicitarea retelelor de catre aparatele de aer conditionat utilizate la maximum.
CE PATESC OAMENII Hipertermia poate culmina cu socul caloric, care e fatal > Hipertermia, numita si atac de caldura, cea mai cunoscuta afectiune determinata de canicula, este expresia clinica a hipertermiei extreme. Hipertermia e generata de incapacitatea mecanismelor de termoreglare a organismului de a face fata caldurii, dovada ca peste 84a dintre cei care sufera astfel de atacuri manifesta absenta transpiratiei.
> Socul caloric (hiperpirexia termica) este cea mai grava forma de manifestare a hipertermiei, care poate conduce chiar la deces.
> Edemele de caldura se manifesta prin umflarea mainilor, a picioarelor si a incheieturilor. Caldura genereaza secretia crescuta de aldosteron, un hormon care intervine in reglarea echilibrului hidroelectrolitic, sporind retentia de apa, in special in zonele periferice ale organismului.
> Alergia la caldura e o afectiune care se manifesta printr-o eruptie cutanata, de culoare rosie sau roz, insotita de mancarime. Alergia la caldura poate aparea cand canalele de eliminare a transpiratiei se inflameaza sau se blocheaza. Eruptia afecteaza in special zonele corpului care sunt acoperite de haine stramte.
> Crampele de caldura (crampele termice). Dureroase si, de cele mai multe ori, severe, acestea reprezinta contractii involuntare bruste si violente ale unor grupuri musculare mari, in special la nivelul membrelor inferioare, si apar mai ales dupa efectuarea unor exercitii fizice intense in caldura. In general, crampele mus-culare sunt generate de pierderea de saruri din cauza transpiratiei excesive.
> Sincopa de caldura (sincopa termica) se manifesta la persoanele care se expun la caldura, dar al caror organism nu se poate adapta. In conditii de hipertermie, efortul fizic determina vasodilatatie periferica si acumulare periferica de sange, iar ulterior, pierderea cunostintei.
> Epuizarea de caldura. Este considerata de experti drept predecesoarea atacului de caldura. Se caracterizeaza prin deshidratare si deficienta electrolitica majora. Simptomele includ dureri de cap, greata si stare de voma, ameteli, tahicardie si dureri musculare.
> Efecte psihologice. Caldura excesiva poate determina si un stres la nivel psihologic. Acesta poate fi suficient de grav pentru a afecta randamentul la locul de munca. Totodata, in perioadele de canicula creste rata infractionalitatii, specialistii sustinand ca de vina este tot declansarea stresului psihologic.
DE UNDE VINE NUMELE
Canicula, sub semnul stelei Sirius Valurile de caldura sunt adesea numite canicula, termen care provine din frantuzescul „canicule”, ce deriva din latinescul „canicula”, care inseamna catea de mici dimensiuni si care face referire la steaua Sirius, cea mai stralucitoare a cerului, ce face parte din Constelatia Cainele Mare.
„Dies caniculae” („zilele catelei”, in latina) desemnau un interval de 40 de zile in care Sirius rasarea in acelasi timp cu soarele. Capetele perioadei depind de epoca la care facem referire, precum si de latitudinea de observare. De pilda, in antichitate, cand expresia incepea deja sa fie folosita in legatura cu zilele toride, la latitudinea Romei (in anul 400 i.H., de pilda), perioada era intre 22 iulie si 23 august.
Azi, dupa mai bine de doua milenii, aceasta expresie n-ar mai putea fi asociata arsitei din miezul verii, fiindca perioada respectiva incepe pe 11 august. Limba engleza a preluat o traducere nedaptata a expresiei latine, zilele fierbinti din perioada unui val de caldura fiind numite „Dog Days”.
DE UNDE VINE CALDURA
Fenomenele extreme, aduse de incalzirea globala
Climatologii spun ca schimbarile dramatice ale vremii sunt puse pe seama incalzirii globale. „Exista o tendinta de crestere a frecventei perioadelor de canicula pe timpul verii in toata lumea, nu numai la noi in tara, care se datoreaza fenomenului de incalzire globala. Ne asteptam la astfel de fenomene frecvent, dar asta nu inseamna ca nu e posibil sa mai avem si veri reci.
Doar ca va fi predominanta canicula si seceta”, explica Aristita Busuioc, seful Sectiei de Climatologie din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM). Masele de aer cald sunt in relatie directa cu fenomenele meteorologice extreme care se petrec in alte parti ale lumii, in aceeasi perioada: in timp ce anul trecut, in perioada verii australiene, aceasta tara se confrunta cu cea mai mare grava perioada de seceta din istorie, Statele Unite luptau cu inundatii de amploare. „Exista un echilibru care trebuie mentinut pe planeta”, explica Teodora Cumpanasu, de la ANM.
CE URMEAZA Romania va avea clima Greciei
Vara acestui an va fi marcata de perioade mai lungi de canicula urmate de cateva zile de furtuni puternice, cu intensificari ale vantului si ploi torentiale insotite de descarcari electrice si chiar grindina. Pe termen lung insa, schimbarile climatice cauzate de incalzirea globala vor avea efecte serioase asupra climei din tara noastra.
Clima noastra o sa se apropie cat mai mult de cea din tarile din sudul Europei: din ce in ce mai calda si secetoasa vara si iarna. „E posibil ca peste 150 de ani sa ajunga sa se desertifice sudul tarii daca se continua in acelasi ritm. Vom avea veri din ce in ce mai lungi, ierni mai calde si cu din ce in ce mai putina zapada. Anotimpurile de trecere vor exista in continuare, dar vor fi scurte si vor avea alte caracteristici”, prognozeaza Aristita Busuioc.
Schimbarile vor fi atat de dramatice incat, potrivit scenariilor intocmite de climatologi din toata lumea, pana la sfarsitul acestui secol vor disparea 10-20a din speciile de plante si animale.
Cititi si "Viata se muta noaptea".