West Riding Pauper Lunatic Asylum din Wakefield, Marea Britanie, și-a deschis porțile în 1818 pentru a găzdui și trata ”sărăcimea” cu probleme de psihiatrie.
Deși portretele pacienților ilustrează un tratament dur la care erau supuși, instituția era de fapt un exemplu la vremea respectivă.
Aproximativ 1.000 de persoane erau internate aici, iar imaginile datează din 1869. Majoritatea pacienților era calificați drept ”maniaci”. Alte diagnostice date de medicii de aici sunt: ”demență senilă”, ”manie a mândriei”, ”demență organică” sau ”melancolie acută”.
De altfel, în perioada respectivă, bolile psihiatrice erau clasificate în patru categorii ”Tratatul medico-filozofic asupra alienării mintal”, publicat în 1801: melancolia simplă (delir parțial), mania (delir generalizat), demența (diminuarea intelectuală generalizată) și idioția (abolirea totală a facultăților mintale)
Spitalul West Riding Pauper Lunatic Asylum, devenit Stephen Royd Hospital a fost închis în 1995.
Recomandările noastre
