Populaţia mondială depăşeşte marţi 8 miliarde de locuitori, potrivit estimărilor oficiale ale Naţiunilor Unite, care văd în asta "un jalon important al dezvoltării umane" şi o atenţionare, în plină COP27, a "responsabilităţii noastre comune de a avea grijă de planeta noastră".

În opinia ONU, "această creştere fără precedent" - erau 2,5 miliarde de locuitori în 1950 - este rezultatul "unei creşteri progresive a duratei vieţii datorate progreselor realizate în ce priveşte sănătatea publică, nutriţia, igiena personală şi medicina".

Dar creşterea demografică prezintă şi provocări redutabile pentru ţările cele mai sărace, unde se concentrează cel mai mult.

În vreme ce Pământul a avut mai puţin de un miliard de locuitori până în anii 1800, nu i-au trebuit decât 12 ani pentru a trece de la 7 la 8 miliarde.

Semn al încetinirii demografice, va fi nevoie de 15 ani pentru a ajunge la 9 miliarde în 2037. ONU prevede un "vârf" de 10,4 miliarde în anii 2080 şi o stagnare până la sfârşitul secolului.

„Comportamente”

Pragul de 8 miliarde a fost depăşit în plină conferinţă mondială privind clima, COP27, la Sharm el-Sheikh, care subliniază din nou dificultatea ţărilor bogate, cele mai răspunzătoare de încălzirea planetei, şi ţările sărace, care cer ajutor pentru a face faţă, să se înţeleagă pentru a scădea într-un mod mai ambiţios emisiile de gaz cu efect de seră care provin din activităţile umane.

Or, reaminteşte ONU, "dacă creşterea demografică amplifică impactul de mediu al dezvoltării economice", "ţările unde consumul de resurse materiale şi emisiile de gaz cu efect de seră pe cap de locuitor sunt cele mai mari, sunt în general cele unde venitul pe locuitor este cel mai ridicat şi nu cele unde populaţia creşte rapid".

"Impactul nostru asupra planetei este determinat mai mult de comportamentele noastre decât de numărul nostru", rezumă pentru AFP Jennifer Sciubba, cercetătoare rezidentă în cercul de reflecţie Wilson Center.

India în faţa Chinei

Creşterea demografică prezintă provocări majore în ţările care concentrează deja o mare sărăcie.

"Persistenţa unor niveluri de fecunditate ridicate, aflate la originea unei creşteri demografice rapide, este totodată un simptom şi o cauză a lentorii progreselor în materie de dezvoltare", scrie ONU.

Astfel, India, ţară de 1,4 miliarde de locuitori, care va deveni cea mai populată din lume în 2023, depăşind China, ar urma să cunoască în următoarele decenii o explozie a populaţiei sale urbane, cu megapoluri deja suprapopulate şi lipsite de infrastructuri esenţiale.

La Bombay, circa 40% din populaţie trăieşte în bidonviluri, zone mizere suprapopulate, constituite din barăci improvizate, cele mai multe fără apă curentă, electricitate sau instalaţii sanitare.

Cifrele mondiale ascund o imensă diversitate demografică. Astfel, peste jumătate din creşterea populaţiei până în 2050 va veni din numai 8 ţări, potrivit ONU: Republica democratică Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine şi Tanzania. 

Şi la sfârşitul secolului, cele trei oraşe cele mai populate din lume vor fi africane: Lagos în Nigeria, Kinshasa în RD Congo şi Dar Es Salaam în Tanzania, notează levif.be

(Traducere Rador)