Astăzi, când criza ucraineană adânceşte şi mai mult falia dintre SUA şi Rusia, liderii internaționali s-au reunit, începând cu data de 18 februarie, în Conferinţa pentru Securitate de la München, una dintre cele mai importante platforme mondiale de unde se vor transmite mesaje importante cu privire la viitorul post-pandemia de COVID-19, relatează YENI ŞAFAK.

Cunoscută drept „Davos pentru Apărare şi Securitate”, Conferinţa pentru Securitate de la München s-a desfășurat într-o perioadă în care există mari probleme în ordinea internațională bazată pe reguli şi în care crește numărul crizelor care au legătură una cu cealaltă.

A 58-a Conferință pentru Securitate de la München

Pentru respectarea măsurilor anti-COVID-19, Conferința pentru Securitate de la München 2022 se desfășoară cu un număr redus cu o treime al participanților şi delegațiilor, precum şi cu un număr redus al activităților, reducându-se semnificativ şi dimensiunea spațiului aferent. Majoritatea activităților vor putea fi urmărite în circuit închis.

În cadrul conferinței au fost abordate subiecte precum criza din Ucraina, măsuri privind tehnologia şi lupta împotriva pandemiei, problemele din Uniunea Europeană şi din economia globală.

Anul acesta a fost organizată a 58-a Conferinţă, ale cărei lucrări se vor desfăşura până la 20 februarie, la hotelul Bayerischer Hof din München, ca de fiecare dată.

Cum a decurs reuniunea liderilor mondiali

La conferinţa la care au participat reprezentanţi de rang înalt din politică, economie, apărare şi servicii secrete, s-a estimat ca anul acesta să fie prezenţi peste 30 de şefi de stat şi de guvern şi aproape 100 de miniştri de externe şi ai apărării.

De asemenea, printre cei prezenţi la conferinţă s-au numărat şi conducători ai unor companii care desfăşoară activităţi la nivel mondial, academicieni şi reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile, numărul invitaţilor ridicându-se la peste 300.

În cadrul lucrărilor au fost abordate subiecte legate de crizele din diverse regiuni ale globului, de problemele de apărare şi politică externă.

Pe agenda Conferinţei pentru Securitate de la München se află criza din Ucraina, criza legată de climă, apărarea proprie a Uniunii Europene, apărarea democraţiei, măsuri pentru tehnologie, tensiunile crescânde din Europa de Est şi situaţia la zi din regiunile globului în care se înregistrează cele mai violente confruntări.

Pentru prima dată din 1999, Rusia nu a participat

Analiza riscurilor legate de viitor, retragerea SUA şi NATO din Afganistan, criza din Mali, instabilitatea din regiunea Golfului Persic, accentuarea inegalităţii globale şi lanţurile de aprovizionare fragile din sectoarele tehnologice s-au regăsit printre celelalte subiecte care vor fi discutate.

În acest an, pe lângă delegaţiile oficiale, au fost invitaţi şi presedinţii unor organizaţii ai societăţii civile şi think-tank-uri importante, precum şi academicieni, reprezentanţi ai mass-media şi lideri din lumea afacerilor.

Deschiderea lucrărilor Conferinţei care va dura 3 zile a fost făcută de secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres.

De asemenea, ca urmare a invitaţiei lansate de ministrul german de externe Annalena Baerbock, miniştrii de externe ai ţărilor G7 se vor reuni pentru a discuta criza din Ucraina. Miniştrii de externe din Germania, Franţa şi Ucraina s-au întâlnit la această reuniune.

Vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zekenski, ministrul apărării Hulusi Akar, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au numărat printre participanţi. Pentru prima dată din 1999 şi până în prezent, Rusia nu participă la această conferință.

Istoricul conferinței de la München

Pentru prima dată conferința avut loc la München în anul 1963 sub numele de „Întâlnirea Ştiinţelor Militare Internaţionale”, dar pentru că în acea perioadă cei mai mulţi participanţi erau din Germania, UE şi NATO a fost denumită „Întâlnirea Familiei Transatlantice”.

După 1994 s-a numit „Conferinţa de la München pentru Politici de Securitate”, iar din 2008 poartă numele de Conferinţa de la München. În primii ani, numărul participanților era limitat la 60, după 1999 s-a deschis ţărilor din estul Europei, precum şi participanţilor din India, Japonia şi China.

Conferința are loc în fiecare an, excepție făcând 1991, anul Războiului din Golf, şi 1997 când au avut loc schimbări la vârful conferinței, potrivit Rador.