Aerul din încăperi poate conţine peste 900 de compuşi, care pot fi periculoşi pentru sănătate, se arată într-un raport al Comisiei Europene.

Poluanţii din casă se formează din cauza gazelor folosite pentru prepararea mâncării, dar pot proveni şi din alte surse, precum materialele de construcţie a clădirii, odorizantele sau produsele pentru curăţat diverse obiecte casnice. Efectele asupra sănătăţii pot fi grave: alergii, astm, rinite, dureri de cap sau greţuri, avertizează un raport dat publicităţii săptămâna aceasta de Comisia Europeană. Gazele de la gătit atacă sistemul cardiovascular

Unul dintre principalii factori care afectează calitatea aerului sunt chimicalele. Acestea emană un miros urât şi irită ochii, nasul şi gâtul.

Alţi factori sunt particulele fine din aer, care pot afecta sistemul respirator şi pe cel cardiovascular. Acestea pot proveni din poluarea aerului de afară, dar şi de la arderea gazelor pentru gătit sau încălzirea încăperii ori în urma reacţiilor dintre ozon şi compuşii organici volatili. „Conţinutul chimic al acestor produse ar trebui monitorizat. A început să scadă interesul producătorilor pentru un conţinut echilibrat de chimicale“, afirmă Marica Constantin, pneumolog la Institutul „Marius Nasta“ din Bucureşti.

Microorganismele precum virusurile pot cauza astm şi alergii. Infecţiile cu virus pot fi transmise prin aerul din încăperi, iar unele pot cauza astm sau alergii.

„Animalele de casă, praful, gândacii de bucătărie şi pesticidele sunt o sursă de alergii. Aceşti factori pot cauza boli ale căilor respiratorii, rinite şi astm“, se arată în raportul Comisiei Europene. Unele studii au arătat că pesticidele folosite contra insectelor din casă pot afecta dezvoltarea sistemului nervos. Pesticidele pot fi inhalate sau ingerate, deoarece se pot găsi pe jucăriile copiilor şi în praf.   Umiditatea scăzută usucă pielea

Umiditatea este un alt factor care poate afecta calitatea aerului din casă. Specialiştii susţin că există un nivel optim al umidităţii aerului. Un nivel prea scăzut poate provoca iritaţii ale ochilor, uscarea pielii, urticarii, în timp ce unul prea ridicat afectează dispoziţia.   Şi ventilaţia joacă un rol important, deoarece spaţiile prost aerisite pot afecta sănătatea şi performanţa.

Unele chimicale din aer se pot influenţa reciproc. Mai multe chimicale alăturate pot cauza mai multe efecte negative asupra sănătăţii decât ar avea separat. De asemenea, particulele din aer pot ajuta anumiţi poluanţi să ajungă în zonele mai profunde ale plămânilor.

Oamenii pot fi expuşi acestor factori fie direct, prin respiraţie, fie prin ingestie. Copiii pot ingera mai mult praf, deoarece ei petrec mai mult timp pe jos şi duc apoi mâna la gură.

ATENŢIE SPORITĂ

Copiii, gravidele şi vârstnicii sunt cei mai vulnerabili Copiii, femeile însărcinate, persoanele de peste 65 de ani şi cele care suferă de boli cardiovasculare şi respiratorii sunt cei mai sensibili la factorii alergeni. Copiii sunt mai vulnerabili decât adulţii la fumul de ţigară, plumb şi la pesticidele care conţin fosfor. „Cei mai sensibili sunt copiii de până la 3 ani, deoarece ei au sistemul imunitar mai puţin format“, explică Marica Constantin, pneumolog la Institutul „Marius Nasta“ din Bucureşti. Poluarea aerului poate cauza tuse, bronşite şi alte boli respiratorii. În plus, poate agrava astmul. Substanţele cele mai periculoase sunt dioxidul de nitrogen şi ozonul. Persoanele în vârstă sunt şi ele sensibile, deoarece capacitatea organismului de a elimina chimicalele scade odată cu vârsta. Acestea sunt însă mai puţin sensibile la iritaţiile nasului şi ale ochilor.