ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Politica româneasc? – industria vorbelor goale

Din grupul de pres? care l-a înso?it pe Traian B?sescu în Turkemenistan au f?cut parte ?i redactori ai postului România TV.

Pe parcursul c?l?toriei, ace?tia au avut o via?? mult mai grea decît membrii celorlalte  echipe TV. Nu, nu e vorba de vreo decizie prin care membrii cuplului – operator-f?tuc? – au trebuit s? mearg? pe aripile avionului,  drept pedeaps? pentru c? sînt angaja?ii celui de-al doilea post Tv al USL. Dup? atîtea examene ale vie?ii – alegeri, suspend?ri, crize guvernamentale –, Traian B?sescu s-a înv??at cu înjur?turile din pres? mai ceva decît ?iganul cu scînteia, din zicala noastr?, ap?rut? cu mult înainte de înfiin?area Romani Criss ?i, drept urmare, pe vremea cînd puteai spune ?igan ?i nu rrom. Gra?ie acestei experien?e, Traian B?sescu nu mai are st?ri ?i sentimente fa?? de posturile TV, pe care le vede ?i le trateaz? în chip egal. A?a se explic? de ce în Turkmenistan au fost invitate ?i echipele Antena 3 ?i România TV, al c?ror program de via?? ?i lupt? se reduce la o propozi?ie simpl?: Jos B?sescu! Via?a grea a celor de la România TV î?i avea r?d?cina în sarcina suplimentar? primit? de la conducere: Ei trebuiau s? smulg? lui Traian B?sescu un punct de vedere despre decizia jurnalistei Corina Dr?gotescu de a se stabili în America. Jurnalista, angajat? a postului România TV, î?i justificase hot?rîrea apelînd la deja binecunoscutul cli?eu al României în care nu se mai poate tr?i. Dincolo de adev?rul c? o distins? publicist? folosea cu abnega?ie un slogan politicianist, nu vedeam în ce m?sur? p?rerea lui Traian B?sescu despre hot?rîrea jurnalistei avea o asemenea importan?? pentru na?iunea pe cale s? se închine la USL încît echipa România TV s? nu-?i g?seasc? r?gazul. Nu ?tiu dac? echipa a reu?it s?-l prind? pe Traian B?sescu într-un moment de neaten?ie pentru a-i vîrî microfonul sub nas ?i-al interoga. Sigur e c? în str?dania echipei de la România TV am dibuit un n?rav care face ravagii în România televiziunilor de ?tiri. E vorba de a crea ?tiri din realit??i care nu sînt ?tiri: datul cu p?rerea. Lucrurile se întîmpl? cam a?a. Un politician spune ceva la o conferin?? de pres? sau la un interviu din simplu motiv c? trebuia s? umple un spa?iu de o or?. Imediat, f?tucile de la televiziunile de ?tiri iau microfonul la spinare ?i pornesc în c?utarea p?rerilor despre ce-a zis politicianul respectiv. În 99% din cazuri, cel prins de f?tuce habar n-are de ce a zis politicianul despre ale c?rui vorbe i se cer ?i lui ni?te vorbe. Nu-i nimic. Îi spune f?tuca ce-a spus. Evident, cu vorbele ei, pentru c? n-a luat cu ea înregistrarea. Pe baza spuselor f?tucei, convocatul la datul cu p?rerea zice ?i el ceva. Dac? spune ceva de r?u despre spusele politicianului, televiziunile de ?tiri fac breaking news cu anun?ul trîmbi?at: Ceart? între X ?i Y! X sare la gîtul lui Y! USL în pragul destr?m?rii! Dac? nu spune mare lucru, televiziunile de ?tiri nu se descurajeaz?. Anun?ul pus sub semnul lui Breaking News vizeaz? blatul dintre cei doi. ?i astfel, amîndou? p?r?ile – pres? ?i politicieni – ies în cî?tig din aceast? afacere. Presa î?i acoper? spa?iul tipografic sau spa?iu de emisie f?r? prea mare cheltuial? de timp, de energie, de talent ?i de bani. Politicienii las? impresia c? n?du?esc de atîta activitate. Care activitate se rezum? la datul din gur?. La o privire mai atent?, vom descoperi c? scena noastr? politic? nu produce nimic în planul faptelor. Cu toate acestea, impresia general? e cea de intens? activitate: certuri, împu?c?ri, scandaluri. E vorba îns? doar de vorbe. Caragiale observa undeva c? politica e o veritabil? industrie. De parale-zicea el. ?i de vorbe goale – ad?ug?m noi. CITI?I ?I: