Opinii
Perspectivele post-electorale de la Chișinău: Vector pro-UE, pro-Rusia sau politică externă multi-vectorială?
Denis Cenusa / sursa foto: Twitter
Din cuprinsul articolului
Politica externă a Republicii Moldova ar putea suferi modificări în funcție de rezultatele alegerilor. Forța politică aflată la putere – Partidul Acțiune și Solidaritate – promovează intens ideea că venirea la putere a forțelor de opoziție va complica, în mod necesar sau inevitabil, relațiile cu Uniunea Europeană (UE).
Această presupunere pare să reiasă din declarațiile eurosceptice făcute de Blocul „Patriotic”, Partidul „Nostru” și Blocul „Alternativ”, despre care se consideră că vor intra în Parlament. În realitate, niciuna dintre cele trei formațiuni electorale nu promovează deschis blocarea relațiilor cu UE.
Orice deziderate care ar include abandonarea vectorului european ar fi anulat simpatiile majorității cetățenilor, care s-au obișnuit cu beneficiile oferite de progresul actual în integrarea europeană (regim fără vize, acces pe piața europeană prin România, granturi pentru întreprinderile mici etc.). Din acest punct de vedere, adversarii PAS și-au formulat ofertele electorale în raport cu UE din trei perspective complet distincte.
Preferințele de politică externă a oponenților PAS
Blocul „Patriotic” sugerează o politică externă multivectorială, în care dialogul să aibă loc atât cu Occidentul, cât și cu Estul. În acest sens, ei anunță dinainte că vor negocia cu UE de pe pozițiile de interes național. Această abordare rezonează cu curentul politic al „suveraniștilor”, care se manifestă în tot mai multe capitale europene.
În viziunea Partidului „Nostru”, accentul viitoarei majorități parlamentare ar trebui să fie aderarea la Spațiul Schengen, iar aderarea la UE pare să fie exclusă din oferta sa electorală. Exponenții lor se referă la Norvegia sau Islanda, care nu fac parte din UE. În realitate, ei omit faptul că aceste țări au fost adesea în pragul aderării la UE. În cazul Islandei, negocierile de aderare au fost înghețate în 2013, în principal din cauza disputelor legate de competențele exclusive ale UE în domeniul politicii în domeniul pescuitului.
Referendumurile eșuate din 1972 și 1994 au fost singurul motiv care a ținut Norvegia la distanță de UE. Totuși, cele două țări, împreună cu Liechtenstein, fac parte din „zona fără frontiere” a UE, deoarece sunt membre ale Spațiului Economic European, precum și pentru că contribuie la bugetul european.
Cel mai apropiat de PAS în ceea ce privește proiectul de aderare la UE este Blocul „Alternativa”.
Acesta susține nu doar continuarea procesului de aderare, ci și accelerarea acestuia, cu accent pe consolidarea societății și revitalizarea economiei. Programul lor electoral reiterează faptul că vectorul european este susținut de peste 50% dintre moldoveni și nu reprezintă în niciun caz o agendă impusă din exterior, ceea ce constituie contraargumente la unele declarații făcute de Blocul „Patriotic”. Cu toate acestea, exponenții Blocului „Alternativa” sunt tratați cu suspiciune de către PAS, unele instituții media și ONG-uri care amintesc de traiectoria lui Ion Ceban, care până la obținerea primului mandat de primar al Chișinăului în 2019 a promovat aderarea Moldovei la Uniunea Eurasiatică.
Aceste suspiciuni au fost ulterior întărite de decizia autorităților române de a-i interzice intrarea în România (și în Schengen), chiar dacă în perioada 2019-2025, inclusiv deja în perioada agresiunii militare rusești în Ucraina, Ceban a călătorit liber în România și în restul UE. Totuși, niciun punct din programul electoral al Blocului „Alternativa” nu face vreo aluzie la stoparea integrării europene, dimpotrivă, sugerează valorificarea acesteia în avantajul Republicii Moldova.
Scenariile majore legate de politica externă a Republicii Moldova vor rezulta direct din rezultatele alegerilor parlamentare, cu condiția ca niciuna dintre forțele de opoziție menționate mai sus să nu fie exclusă din competiția electorală. Pe baza precedentului creat după declararea ineligibilității Partidului „Moldova Mare”, cu o zi înainte de alegeri, predictibilitatea procesului electoral din Republica Moldova este mai degrabă deficitară.
Scenariul 1. PAS creează o majoritate cu exponenți pro-UE din partidele care trec pragul electoral.
Dacă sunt necesare câteva voturi pentru a forma o majoritate, PAS ar putea recurge la negocieri separate cu deputații care s-au înregistrat pe listele altor partide, cu condiția ca aceștia să susțină vectorul european.
Scenariul 2. Partidele de opoziție formează un guvern de coaliție, promovând multivectoralismul.
Forțele de opoziție ar putea folosi modelul armean pentru a oscila între UE și Rusia. Astfel, în martie 2025, Armenia a adoptat legislația națională privind aderarea la UE, fiind încă în Uniunea Vamală cu Rusia, Kazahstan, Belarus și Kârgâzstan. Moderarea relațiilor cu UE ar putea însemna negocieri mai lente în domeniile în care vor fi detectate riscuri pentru agricultură, proprietate funciară, negocierea unor perioade de tranziție sau chiar derogări („opt-outs” după modelul Danemarcei, Poloniei etc.).
Scenariul 3. Moderarea relațiilor cu UE și reluarea dialogului activ cu Rusia.
Dacă, pe lângă eliminarea sancțiunilor împotriva Rusiei, viitorul guvern adoptă o legislație care va crea riscuri pentru ONG-uri, minorități sexuale etc., atunci scenariul georgian va deveni foarte probabil. În acest caz, viitoarele autorități își risca să se confrunte cu proteste dacă UE va alerta cu privire la neîndeplinirea condițiilor pentru menținerea regimului fără vize pentru cetățenii moldoveni.
